August 21

Interviu Felix Riebl (The Cat Empire): Mi-ar plăcea să revin în România

Mi-am dorit mult să ajung anul ăsta la Electric Castle, în special pentru a mă revedea cu unul din mai noii mei prieteni, un tip pe care l-am cunoscut anul trecut la Jazz TM și cu care am legat o prietenie mai degrabă virtuală, ținând cont de distanța care ne separă în viața reală – domnul locuiește hăăăăt! în Australia! Virtuală, dar prietenie, oricum ar fi. Ne-am revăzut, tot anul trecut, la București, când mi-a tocit pingelele insistând să-i arăt cât mai mult din oraș, și apoi anul ăsta la Cluj/Bonțida.

După TIFF și FITS, însă, ideea de drum dus-întors cu trenul până la Cluj mi se părea la fel de incitantă ca locuitul la etajul 10 într-un bloc fără lift și cu adaos de caniculă, și eram aproape gata să renunț la experiența EC și, mai ales, la revederea cu prietenul meu.

Până la urmă, însă, MasterCard a intervenit și a salvat situația, așa că am ajuns la Cluj într-o oră, după un zbor perfect cu avionul. Mi-am oferit un sejur aproape fițos la un hotel de cinci stele iar la scenă și dincolo de ea, am ajuns cu van-ul care a dus și trupa la Bonțida.

Apropo, trupa e The Cat Empire, iar domnul de care vorbeam e Felix Riebl, solistul lor, cu care puteți citi un interviu mai jos. Mărturisesc că de-acum a trecut nițel timp de la întâlnirea noastră, iar interviul a fost făcut pe email fiindcă amândurora ne-a plăcut atât de mult la EC încât am ajuns înapoi la hotelul din Cluj abia pe la 4 dimineața, cu doar câteva ore înainte ca avionul lor să plece. Și că Felix e încă și mai mișto decât se poate înțelege din răspunsurile lui.

Enjoy!


– După câteva luni în studio, lucrând la două albume, cel semnat The Cat Empire (TCE) și al tău personal, sunteți la finele turneului vostru european din această vară. Câteva săptămâni cu program foarte strâns, concerte aproape în fiecare zi și mult călătorit între țări și locații.
Sună aproape corporatist și, cu toate astea, am văzut, te distrezi foarte tare pe scenă. Care e secretul? Ce anume te ține în priză?
– M-am gândit de multe ori că ”munca” în turneu nu e cea de pe scenă, e călătoritul, așteptatul, întâlnirile cu presa și așa mai departe. Să fiu pe scenă reprezintă, de obicei, adrenalina, bucuria. Momentele alea în care trupa și publicul sunt pe aceeași lungime de undă îți dau un sentiment incredibil, ceva ce cu siguranță compensează momentele în care te simți întrucâtva străin și nelalocul tău prin turnee.

felix la ECFoto: Ștefan Amăriuței| Electric Castle Festival 2015

– Mai ai vreme să descoperi ceva despre orașele prin care treci sau au ajuns să ți se pară toate la fel? Există locuri în care ți-ar plăcea să te întorci sau măcar unele pe care îți propui să nu le uiți?
– Chiar dacă asta se ntâmplă rar, avem parte uneori de zile libere prin diverse orașe. Când faci parte dintr-o trupă care e mult în turneu e ca și cum ai fi un rechin mare: nu te poți opri sau te scufunzi. Sunt o grămadă de orașe, unele cunoscute, altele mai puțin, în care am revenit de suficiente ori ca să ne devină întrucâtva familiare. Cu toate astea, nu cred că ajungem vreodată să le cunoaștem ca turiști, ne plimbăm în zona hotelului sau acolo unde e concertul, adesea nu în centru. Eu, cel puțin, încerc să merg cât mai mult [prin orașe] de fiecare dată când sunt în turnee.
Și dacă mă întrebi unde mi-ar plăcea să revin, să știi că mi-ar plăcea în România. Am fost acolo abia anul trebut prima dată și reacția publicului a fost uluitoare. Plus că am auzit de o plajă pe care se cântă adesea Lost Song la răsărit… e o experiență pe care mi-ar plăcea s-o trăiesc.

– Și dacă tot suntem aici, și tu ai scris Lost Song, probabil cel mai cunoscut cântec al vostru în România, poți să-ți mai amintești ce te-a inspirat când l-ai scris? Care e istoria lui Lost Song?
– L-am scris acum multă vreme, e unul dintre primele zece pe care le-am scris pentru The Cat Empire. Îmi amintesc cum eram la pian, în casa veche a familiei, eram trist și am scris un cântec despre asta. A fost chiar atât de simplu. Cred că versiunea populară în România este dintr-un concert cu Jullie O’Hara, o cântăreață de jazz din Melbourne care a cântat mult timp Lost Song cu noi.

– Firește, n-am cum să nu te întreb cum a fost al treilea concert pe care l-ați susținut în România… în mai puțin de un an. Ai mai învățat câte ceva despre țara noastră de atunci?
– Concertele din România au fost speciale în fiecare dintre cele mai recente turnee europene pe care le-am avut. Locațiile concertelor au fost mereu în locuri speciale, istorice, iar publicul foarte implicat și activ!

 Foto: Marius Bucur | EC 2015
– Tot vara asta ai avut un concert la faimoasa Royal Albert Hall, în Londra, ceea ce e, oricum, foarte tare, dar, mai mult decât atât, ai cântat acolo și alături de fratele tău. Cum a fost experiența asta?
– Să cânt la Royal Albert Hall a fost o expriență formidabilă. Atmosfera a fost grozavă, și să cânt The Miserere cu fratele meu, Maximilian Riebl, la bis, a fost unul dintre cele mai bune momente ale carierei mele de până acum. Noi doi suntem foarte apropiați, dar cântăm stiluri diferite de muzică și, rin urmare, avem foarte rar ocazia să cântăm împreună, iar ăsta e clar un moment pe care n-am să-l uit!felix si max
 – Acum, după ce te întorci acasă în Australia, o să lucrezi din nou: cel de-al doilea album al tău și cel de-al șaptelea album The Cat Empire. De ce și încă un album solo?
– Da, tocmai termin albumul meu solo. Eu cred că sunt acolo unele dintre cele mai bune dar și cele mai neobișnuite cântece pe care le-am scris, mult mai optimiste și temperamentale decât cele de pe primul album.
Sunt un compozitor, deci trebuie să compun, iar când termin, le pun pe albume și mă gândesc cum să le audă lumea. Apoi merg mai departe. Cam așa funcționează asta pentru mine.rec

– O să ai concerte solo pentru a-l promova?
– Da, în 2016, așa plănuiesc.

– … și ce poți să ne spui despre noul album The Cat Empire?
– Că e plin de cântece care vor avea mare succes la festivalurile de vară. Refrene lungi, ritmuri neobișnuite și interesante, o grămadă de „cârlige”. O să ne distrăm bine cântând.
– Octombrie înseamnă un nou turneu european pentru The Cat Empire. Adică turneu, albume, iar turneu. Ai și planuri de vacanță?
– Nu prea am când, anul ăsta. Am fost câteva zile pe plajă, în Italia, înainte să se termine turneul din vară. Ador să înot în ocean! După asta, înapoi la mai multă muzică, mai multe călătorii, mai mult compus, mai multe concerte.- Știu că sprijini câteva organizații nonguvernamentale și campanii. Poți să-mi spui mai multe despre asta și despre cum se schimbă lumea asta într-una mai bună?

– Sunt ambasador ILF (Indigenous Litereracy Foundation), care sprijină proiecte literare australiene, atât în engleză cât și în dialectele locale. De asemenea, sunt implicat și sprijin câteva ONG-uri care promovează un viitor al surselor alternative de energie. Astea sunt lucruri în care cred: limbaj (language) și mediu.
– De final, cum e Felix Riebl, dincolo de faimă și muzică?
– Lui Felix îi place să stea liniștit și să compună. Se uită la fotbal australian. Îi place să cânte și, ocazional, să danseze. Îi place să se plimbe, să înoate în ocean, să fie îndrăgostit.felix

***
Pe Felix îl găsiți pe FB, Instagram sau la el pe site. E reconfortant de normal și fără fițe, deschis și prietenos, îl admiră pe Peter Brook, gătește ”puțin dar excepțional” și în turneul din vară a plimbat un urs mic de pluș care a fost pozat în toate locațiile de concert – cerere specială de la nepoți! – și e foarte apropiat de familia lui.

De final, sper să mă lăsați să mai spun odată Mulțumesc! celor de la MasterCard pentru aventura asta. A fost cu siguranță #deneprețuit, iar mai VIP de-atât nici că se putea!
Și vă reamintesc: The Cat Empire revin in Europa în octombrie. România încă nu e pe listă, dar ar putea fi…



Tags: , , , , , , ,
Copyright © 2014. All rights reserved.

Posted 21/08/2015 by ruxandra in category "de suflet", "evenimente", "Interviuri

1 COMMENTS :

  1. Pingback: De mâine, la Electric Castle cu mine! | | printreranduri.eu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *