August 17

Cu dor, spre Anonimul!

Nici nu m-am întors bine acasă după o lună de preumblări (care, apropo, a urmat altor preumblări prin țară, în așa fel încât, practic, sunt plecată de-acasă cam de pe la finele lui mai), că am primit o provocare de nerefuzat de la Miruna Berescu, doamna faimoasă care face Anonimul să se întâmple:

Hai la festival!

Și n-a fost doar atât, ci a și pus țara la cale, cu aranjări de transport & cazare, că antrenul e asigurat de mare, Dunăre și, mai ales, zecile de filme din programul acestei ediții.

Nu pot și nici nu vreau să rezist unei asemenea provocări, astfel încât, iaca, îmi fac bagajul din nou, printre rânduri, și promit iar povești festivaliere de la mal de apă dulce și sărată.

N-am mai fost acolo de patru ani, așa că dacă aveți ponturi despre unde se mai mănâncă zilele astea ăl mai bun borș de pește la Sântu Gheorghe, rogu-vă să le lăsați frumos la comentarii, cu mulțumiri anticipate!

De mult, prea mult :)
De mult, prea mult :)!

PS Da, cred că mai am pisica! Maxine Jazz e încă în tabără!


August 17

Branduri și festivaluri

Caut să am un scor mic la regrete în viață, în general, presupun că toată lumea face asta, dar sunt unele pe care nu pot să le evit, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu am ajuns la Summer Well și la Ideo Ideis în perioada în care am fost alaturi de turul României Active cu Ciuc Radler.

Probabil că aș fi putut să mă împart cumva și, la fel de probabil, n-aș fi putut avea o experiență completă nicicum. Aș fi stat la festivaluri cu gândul la cei de pe traseu, tot așa cum, plecată fiind, m-am gândit adesea la cele două evenimente pe care le ratam. Decizii..

Continue reading


August 3

Priceless Surprises

Îmi place la nebunie când brandurile (dar și oamenii) pricep că nu poate fi mereu despre ei și, pentru o comunicare cursivă, empatică, una care să conteze, trebuie să-și pună în centru atenției interlocutorul. Fiindcă acolo e emoția, nu în biroul ultraordonat al brand managerului.

Am scris în mai multe rânduri de campanii deștepte, empatice, și cel mai la îndemână exemplu, probabil și cel mai viral, e ce-a făcut WestJet acum câteva Crăciunuri.
Continue reading


July 8

BIZ SMS Camp: Ce faci când produsul tău e mediocru?

Evenimente triste, cum ar fi probleme ce necesită ajutor specializat de instalator, apoi o listă de chestii oarecât amânate, întâlniri și planuri noi, dar și o pornire de ”nu mai suport hărmălaia asta din casă”, care s-a lăsat cu vizite la IKEA și JISK, și, peste toate astea, canicula, au amânat scrierea poveștii de la BIZ SMS Camp, ediția a noua, de la care m-am întors de câteva zile.

Și oricum, la cât de intens a fost evenimentul, mă tem că, dacă scriam imediat după, ar fi ieșit doar o listă de superlative. Pe merit, desigur, pentru că evenimentul ăsta e chiar atât de bun!
Așa, după trei zile, ideile din tabără au avut un pic de vreme să se așeze.
Continue reading


June 20

FITS 2015, jurnal de festival (VIII): Profesionalism

Ieri am colindat străzile un pic mai mult decât în celelalte zile, parte pentru că simțeam nevoia unei evadări, parte pentru că, spre final de săptămână s-au adunat mai mulți prieteni festivalieri de care îmi era dor.
FITS e o experiență grozavă oricum ar fi, dar parcă e și mai faină cu mulți prieteni aproape, să dezbați spectacolele. Alături de alegerea spectacolelor, faptul că există gusturi diferite și, prin urmare, opinii diferite, e unul din deliciile evenimentului!
Continue reading


June 20

FITS 2015: Courtney Love

Dacă unul dintre cele mai așteptate filme de la TIFF s-a concentrat asupra vieții lui Curt Cobain, solistul și liderul trupei Nirvana, la FITS am avut parte de un spectacol polonez construit în jurul soției sale, Courtney Love.
Venit în festival cu recenzii foarte bune, se pare că a făcut și aici impresie. Eu nu l-am văzut, dar am pentru voi un guest-post scris de bunul meu prieten Cristi Clita (supranumit, cu drag, ”dictatorul cultural”) în care povestește ce și cum la Courtney Love.
Continue reading


June 5

TIFF 2015, documentar: Chuck Norris vs Comunism

Eram încă un copil când cu revoluția și comunismul, prin urmare prea multe filme la video n-am apucat să văd, dar îmi amintesc de Dirty Dancing văzut la o prietenă al cărei tată lucra pe TIR și, prin urmare, reușise să facă rost de un aparat video. Și de Rambo. Și de oarece filme de acțiune cu Brusli și Chuck Norris.

Dar asta nu înseamnă că n-am nostalgia vremurilor în care filmele bune (inclusiv desenele animate) se vedeau doar pe casete video strecurate, nu se știe cum, claie peste grămadă, în sufrageria norocoșilor care aveau aparatul magic: un video!
Continue reading


June 1

TIFF 2015, film: Montage of Heck

N-aș spune despre mine că sunt fan Nirvana. Adică, da, îmi place, ascult cu plăcere, știam una-alta despre trupă și Cobain și nevastă-sa, dar nu atât de mult încât să mă autointitulez fan. Cu toate astea, așa cum vă ziceam și înainte să vin la TIFF, documentarul Montage of Heck (produs de HBO) mi s-a parut un reper de neratat pe agenda festivalului, cu atât mai mult cu cât proiecția a avut loc în decorul de poveste de la Castelul Banffy, în Bonțida.
Continue reading


May 30

TIFF 2015: Cu copiii la Castel

În mod normal, dacă ar fi să respect programul festivalului, azi ar trebui să scriu despre ceremonia și filmul din deschidere, Wild Tales, care, apropo, mi-a plăcut la nebunie și a meritat frigul neprietenos care a fost musafir neinvitat aseară în Piața Unirii. Cu toate astea, pentru că azi până la amiază am dat o fugă la Bonțida, unde e plin de copii și tot felul de distracții pentru ei, scriu despre asta, cu speranța că poate vă conving să mergeți și voi la evenimentul intitulat Cetatea micilor antreprenori!
Continue reading