January 18

Golan post-mortem

La Revoluţie n-am avut voie să ies din casă, dar la Golaniadă m-am dus chit că tot n-am avut voie. Am stat şi am cântat şi eu Imnul Golanilor şi Nu plecăm acasă – încă am vinilul. A fost o epocă.

Câţiva ani mai târziu aveam să-l cunosc pe Marian Munteanu, devenit între timp “domn” la costum, cu obiective de business ce nu mai aveau nici o legătură cu Piaţa Universităţii… dacă nu punem la socoteală sediul firmei, aflat la nici cinci minute de mers pe jos, în Piaţa Rosetti. Am fost neplăcut surprinsă, admit.

L-am cunoscut şi pe Cristi Paţurcă, tot cam pe-atunci. El era neschimbat, la fel de “golan”. Şi aşa s-a şi dus, astăzi, fie-i ţărâna uşoară. Fără tratamente la Viena. Golanii nu merită aşa ceva.

Ca să vezi, 20 de ani mai tarziu, “mai bine golan decat dictator” a devenit “ori sutem golani ori nu mai suntem”. Dar ce diferenţa uriaşă de context! Cam trist…

January 18

Afurisită să fiu dacă plătesc!

Deci Biserica, saraca Biserică română, biata şi amărâta de ea, a decis că aşa nu se mai poate, că nu mai vrea a presta servicii bisericeşti fără plată, aşa că a anunţat, via Patriarhie, că bagă preţuri fixe: 1000 de lei nunta, 500 de lei botezul. Cu chitanţă. Fără, nu mi-e prea clar cât costă pentru că, atunci când am fost în situaţia de a mă interesa cu privire la acest aspect din viaţa mea, era cu “ne înţelegem noi, domnişoară”..

Ultima dată când am verificat, Gizăs nu-l taxase pe Lazăr şi, din ce-mi pot aminti, nici pâinea, peştele, vinul sau iertarea păcatelor nu erau taxate. Ba, mai mult, se specifică pe undeva că “banu-i ochiul dracului”. Şi cu toate astea, onor Biserica se-apucă să taxele cele creştineşti pentru că, nu-i aşa?, e criză, iar credinţa se plăteşte! La fel ca prostia!

Cum ar putea să existe o ipocrizie mai mare ca asta?!, atâta timp cât pravila bisericească blamează concubinajul, poftim: El este posibil între animale, dar omul are în plus necesităţi şi datorii superioare sufleteşti şi deci are nevoie de binecuvântarea Domnului. Cel ce trăieşte în concubinaj nu poate fi primit la sfintele taine … adică se afuriseşteşi înşişi copiii lor vor purta pecetea nelegiuirii părinţilor şia blestemului. Adică dacă nu te cununi la biserică, te ia dracu’! Dar ca să te cunun, mă fac şi io frate cu el, că-mi sclipeşte ochiul său.

Asta ca să nu mai spun că, de fapt, eu nu cred că Dumnezeu are vreo legătură cu Biserica. Sau că studiile la Teologie umplu pe cineva cu har ori conferă vreunui muritor, cu pofte şi păcate, se ştie!, dreptul de a ierta pe-altcineva decât pe greşiţii săi!

D-aia zic: păcat? Foarte bine! Să comitem! :D

January 18

Leucemia poate fi învinsă

Leucemie. De fiecare dacă când aud cuvântul ăsta mi se zbârleşte pielea, fiindcă pare atât de implacabil. Corecţie: părea implacabil pentru că, de fapt, în multe cazuri, nu mai e. Sunt bolnavi de leucemie care se pot vindeca. Aşa cum a făcut Daniel, aşa cum au fost şi vor mai fi cazuri.

Unul dintre ele e Andrei Cioinigel. Pentru unii, doar un număr de dosar, pentru alţii, ca mine, ca tine, un om tânăr care are toate şansele să trăiască… dacă îl ajutăm. Andrei are 29 de ani, are leucemie şi are nevoie de bani ca să trăiască. Mulţi bani, peste 200.000 de euro. Dar se poate, ştiţi bine că se poate! Andrei, familia şi prietenii lui au reuşit deja să strângă 87.000 de euro, aproape jumătate din suma.

Dacă încă 5000 de oameni – cam cât strânge Sala Palatului la un concert – ar dona 100 de lei, Andrei ar putea pleca la Viena să facă transplantul. Azi, de la 20.30, n-avem Sala Palatului, dar avem două bucăţi artişti foarte mişto, Marius Matache şi Vlad Dulea, un club, Mojo, şi încredere că se poate!

Aşadar, ne vedem la concert?

January 17

Câştigătorii Golden Globes 2011

Cel mai bun film: The Social Network.

Cea mai bună regie: The Social Network.

Cel mai bun actor: Colin Firth în The King’s Speech.

Cea mai bună actriţă: Natalie Portman în Black Swan.

Cel mai bun actor în rol secundar:  Christian Balle în The Fighter.

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Melissa Leo în The Fighter.

Cel mai bun scenariu: Aaron Sorkin pentru The Social Network.

Cel mai bun cântec: You Haven’t Seen The Last Of Me – Cher în Burlesque.

Cel mai bun film de animaţie: Toy Story 3.

Pe scurt, The Social Network a luat patru dintre cele mai importante premii, arătând clar că până şi Asociaţia Jurnaliştilor Străini din Holywood recunoaşte supremaţia Facebook în termeni de bugete, importanţă, marketing… ce vreţi voi. Este un uriaş clip publicitar făcut pentru reţeaua socială, unul care durează două ore şi care poate fi văzut până în ultimul cămin cultural din Văscăuţi şi o  să se caţere pe stilul de viaţă al oamenilor de pretutindeni cât ai zice Like. Nu ştiu cât au plătit pentru toată tevatura, dar siiiigur au depăşit bugetul unui viral – You’re so fucking special, Mark, ha?

Altfel, un călduros Yes!!! pentru Colin Firth, bravo Natalie Portman – sper să ia amandoi şi Oscarurile!, m-am enervat la animaţie pentru că oricare dintre celelalte nominalizate era mai bun decât câştigătorul (bine, poate cu excepţia Tangled) şi sunt foarte veselă că domnul Depp s-a dus acasă fără premiu, deşi a fost de două ori nominalizat la Best Actor pentru muzical sau comedie. Ar fi fost culmea să câştige, la fel cum ar fi fost extrem de tras de păr ca The Tourist să ia ceva. Orice. În afară de mu… Ia uite, s-a făcut dimineaţă!

A fost o noapte lungă, dar fun – asta dacă nu punem la socoteală multe dintre ţinutele de pe covorul roşu – chestia asta te face să te întrebi la ce câştigă atâţia bani dacă nu-şi permit o oglindă sau o prietenă sinceră!  Totuşi, sper că înainte de decernarea premiilor Oscar o să apuc să şi dorm un pic la pranz fiindcă acum sunt frântă! Noapte bună! :)

PS Nu, Le Concert nu a luat premiul. Creeps!

January 17

Golden Globes – premiile

CEL MAI BUN FILM: The Social Network. Alte nominalizări: Black Swan, The Fighter, Inception, The King’s Speech.

Cel mai bun actor: Colin Firth (YEEEES!!!)pentru The King’s Speech. Alte nominalizări: Jesse Eisenberg – The Social Network, James Franco – 127 Hours, Ryan Gosling – Blue Valentine, Mark Wahlberg – The Fighter.

Cea mai bună comedie sau muzical: The Kids Are All Right. Alte nominalizări: Alice in Wonderland, Burlesque, Red, The Tourist.

Cea mai bună actriţă: Natalie Portman pentru Black Swan. Alte nominalizări: Halle Berry – Frankie and Alice, Nicole Kidman – Rabbit Hole, Jennifer Lawrence – Winter’s Bone, Michelle Williams – Blue Valentine.

Cel mai bun actor comedie sau muzical: Paul Giamatti pentru Barney’s Version. Alte nominalizări: Johnny Depp – Alice in Wonderland, Johnny Depp – The Tourist, Jake Gyllenhaal – Love and Other Drugs, Kevin Spacey – Casino Jack.

Cel mai bun serial, muzical sau comedie (TV): Glee. Alte nominalizări: 30 Rock, Big Bang Theory, The Big C, Modern Family, Nurse Jackie.

Cel mai bun regizor: David Fincher pentru The Social Network. Alte nominalizări: Darren Aronofsky – Black Swan, Tom Hooper – The King’s Speech, Christopher Nolan – Inception, David O. Russell – The Fighter.

Premiul Cecil B. DeMille pentru întraga carieră: Robert DeNiro, îndelung aplaudat. “Filmele mele sunt ca şi copiii mei, doar că aceştia din urmă cheltuie mai mulţi bani şi nu pot fi remasterizaţi în 3D”, a glumit de Niro adaugând că se bucură că a apucat să primească acest premiu înainte ca cei de la Hollywood Foreign Press să vadă Little Fockers.

Cea mai bună actriţi în rol secundarMelissa Leo pentruThe Fighter. Alte nominalizări: Amy Adams – The Fighter, Helena Bonham Carter – The King’s Speech, Mila Kunis – Black Swan, Jacki Weaver – Animal Kingdom.

Cel mai bun actor muzical sau comedie (TV): Jim Parsons pentru The Big Bang Theory. Alte nominalizări: Alec Baldwin- 30 Rock. Steve Carell – The Office, Thomas Jane – Hung, Matthew Morrison – Glee.

Cea mai bună actriţă muzical sau comedie (TV): Laura Linney pentru The Big C. Alte nominalizări: Toni Collette – The United States of Tara, Edie Falco – Nurse Jackie, Tina Fey – 30 Rock, Lea Michele- Glee.

Best Language Film: In a Better World – Danemarca. Alte nominalizări: The Concert – Franţa/România, The Edge – Rusia, I Am Love – Italia, Biutiful –  Mexic/Spania.

Cea mai bună actriţă în rol secundar, serie sau miniserie TV: Jane Lynch pentru Glee. Alte nominalizări: Hope Davis- The Special Relationship, Kelly Macdonald – Boardwalk Empire, Julia Stiles – Dexter, Sofia Vergara – Modern Family.

Cel mai bun scenariu: Aaron Sorkin pentru The Social Network. Alte nominalizări: Danny Boyle and Simon Beaufoy -127 Hours, Lisa Cholodenko and Stuart Blumberg – The Kids Are All Right, Christopher Nolan – Inception, David Seidler – The King’s Speech.

Cea mai bună actriţă în miniserie sau film artistic TV: Claire Danes pentru Temple Grandin (a doua nominalizare, al doilea premiu). Alte nominalizări: Hayley Atwell – Pillars of the Earth, Judi Dench – Return to Cranford, Romola Garai – Emma, Jennifer Love Hewitt – The Client List.

Best Actor (TV): Al Pacino pentru You Don’t Know Jack (al patrulea premiu, 15 nominalizări, sala în picioare). Alte nominalizări: Idris Elba – Luther, Ian McShane – Pillars of the Earth, Dennis Quaid – The Special Relationship, Edgar Ramirez – Carlos.

Cea mai bună actriţă în comedie sau muzical: Annette Bening pentru The Kids Are All Right . Alte nominalizări: Anne Hathaway – Love and Other Drugs – Angelina Jolie – The Tourist, Julianne Moore – The Kids Are All Right, Emma Stone – Easy A.

Annette Bening a mai câştigat un Golden Globe pentru Being Julia.

Cea mai bună animaţie: Toy Story 3 . Alte nominalizări: Despicable Me, How to Train Your Dragon, The Illusionist, Tangled (aici am înjurat, eu am ţinut cu The Illusionist. Eram ok chiar şi cu Dragonul. Nişte idioţi, americanii ăştia, nu pricep nimic!!!)

Original Score (temă muzicală) : Trent Reznor şi Atticus Ross pentru The Social Network. Alte nominalizări: Alexandre Desplat – The King’s Speech, Danny Elfman – Alice in Wonderland, A.R. Rahman – 127 Hours, Hans Zimmer – Inception.

Best Original Song: Burlesque: “You Haven’t Seen the Last of Me” Cher. Alte nominalizări: “Bound to You” (music by Samuel Dixon, lyrics by Christina Aguilera and Sia Furler), Burlesque: Coming Home (music and lyrics by Bob DiPiero, Tom Douglas, Hillary Lindsey and Troy Verges), “Country Strong”, “I See the Light” (music by Alan Menken, lyrics by Glenn Slater), “Tangled” “There’s a Place for Us” (music and lyrics by Carrie Underwood, David Hodges and Hillary Lindsey), “The Chronicles of Narnia: The Voyage of the Dawn Treader”.

Best TV Drama: Boardwalk Empire. Alte nominalizări: “Dexter”, “The Good Wife”, “Mad Men”, “The Walking Dead”

Best Actor TV Drama: Steve Buscemi pentru “Boardwalk Empire”. Alţi nominalizaţi: Bryan Cranston, “Breaking Bad”, Michael C. Hall, “Dexter”, Jon Hamm, “Mad Men”, Hugh Laurie, “House”.

Steve Buscemi la prima nominalizare şi primul premiu.

Best Supporting Actor (movies) Christian Bale pentru The Fighter. Alţi nominalizaţi: Michael Douglas – Wall Street: Money Never Sleeps, Andrew Garfield – The Social Network, Jeremy Renner – The Town, Geoffrey Rush – The King’s Speech.

Best Actress Drama (TV) Katey Sagal pentru Sons of Anarchy. Alte nominalizate: Julianna Marguiles – The Good Wife, Elisabeth Moss -Mad Men, Piper Perabo – Covert Affairs, Kyra Sedgwick – The Closer.

Best Supporting Actor (TV) Chris Colfer pentru Glee. Alţi nominalizaţi: Scott Caan – Hawaii Five-O, Chris Noth – The Good Wife, Eric Stonestreet – Modern Family, David Strathairn – Temple Grandin.

January 17

Golden Globes – Red Carpet

Dacă tot n-am somn, am decis că mă uit la Globurile de Aur în seara asta, atât la premii în sine cât şi la defilarea de pe covorul roşu. Updates mai jos.

Hale Berry în Nina Ricci, rochie neagră, cu bretele subţiri, transparentă, i se văd picioarele, super sexi! Anne Hathaway într-o rochie mult prea cuminte, aproape bătrânească, Armani, nu-mi place! Jennifer Lopez în alb, frate, pare uriaşă! Scarlet Johansson, în schimb, e strălucitoare în culoarea somonului.

Claire Danes tot în roz, foarte roz, extrem de roz! Cristina Aguilera în dantelă neagră cu coafură de fetiţă cuminte – so not hot!, arată cam ca o ţărăncuţă. Superbă Mila Jovovich în gri perlat!

(şi cineva se întreabă pe twitter de ce toată lumea e îmbrăcată ca bunicile, haha!)

Brad Pitt şi Angelina Jolie – ea în verde, Valentino, el pare-se cu câteva kilograme în plus, dar e ok şi aşa, mulţimea urlă oricum. Elisabeth Moss tot în verde. Hugh Laurie (Dr. House) cu papion şi Robert Downey Jr. cu freză de Eminescu în mizerie, nişte bucle dubioase pe ceafă, hate it!

Nicole Kidman în culoarea untului, foarte drăguţă Eva Longoria (singură), într-o rochie superbă neagră, Jane Krakowski (vizibil însărcinată) în gri petrol, Julianne Moore în roşu (în sfârşit cineva în roşu) – nefericită coafură, totuşi. Catherine Zeta Jones în verde, superbă, dimpreună cu Michael Douglas care a declarat că tumoarea a fost operată, că acest tip de cancer e puţin posibil să recidiveze şi că se simte foarte ok.

Se poartă mult roz “somon”, dar am văzut şi negru, coafurie sunt simple, par prins în coadă sau în coc banană, aproape neglijent. Desigur, sunt si excepţii, Helena Bonham Carter cred că nu s-a pieptănat de-o săptămâna pentru Red Carpet şi, atenţie, are un pantof verde şi unul roşu. Horror!


January 16

Iertările.. cu dus şi întors!

Printre altele, Daniel m-a întrebat şi ce n-as putea ierta. Nu mă pot pune în situaţii ipotetice de genul ăsta şi nici nu ţin neapărat să aflu ce n-aş putea ierta. Viaţa are şi momente nasoale – păţăşti!, şi oameni cu duiumul şi, se ştie, oamenii nu sunt perfecţi. Deci supuşi greşelii. Şi e ok aşa.

De fapt, ce înseamnă să fii iertat? Că spui o vorbă şi gata, puf!, nefăcuta dispare din istorie, ca ştearsă de fostul guvernator al Californiei în Eraser? Că, brusc şi dintr-o dată, celuilalt îi trece supărarea şi se apucă vesel(ă) să adune cioburile păţaniei? Newsflash: nu se întâmplă aşa, nu iertarea te absolvă de vină ci propriile regrete şi, fireşte, nerepetarea greşelii.

Ai întârziat 10 minute la o întâlnire? Bine, se scuză. Ai uitat de ziua de naştere a cuiva? Hai, merge şi asta, la ce ritmuri trepidante au vieţile noastre. Dar dacă “ai uitat” că eşti într-o relaţie şi ţi se năzare să te pupi (sau de’altele) pătimaş cu altcineva… e iertabil?

Ceea ce mi se pare culmea cinismului în toată povestea asta e că cel care a greşit cere iertare. Adică după ce că ai comis-o fată de celălalalt, îi mai ceri şi iertare, îi ceri, practic, un serviciu, să te absolve de vina de a fi făcut cine ştie ce nefăcută. Nu vi se pare foarte nefericită exprimarea asta?

January 15

Vulpe vânător

Mie îmi plac vulpile. Mi se par haioase, de parcă ar chicoti nonstop, puse fapte năstruşnice!  De fapt, sunt convinsă că vulpile, când vorbesc între ele, dimineaţa la cafea, în viziună, spun o mulţime de bancuri. Şi dă-i şi râzi!

Apropo, cel mai mişto banc (vulpea păcălită, gen) mi se pare ăsta:

Vulpea îl prinde pe iepuraş, iar acesta se roagă de vulpe să-i îndeplinească o ultimă dorinţă înainte de a fi mâncat:
– Ştiu că nu mai am nici o scăpare, lasă-mă te rog înainte să mă mănânci să dansez dansul morţii la iepuraşi!
Vulpea e de acord, iar iepuraşul începe să danseze:
– Una-n stânga, două-n dreapta, trei la stânga, patru-n dreapta… fugă marş!
Vulpea se uită mirată cum iepuraşul o şterge:
– Vai ce coregrafie de căcat!

După cum îmi plac vulpile, tot aşa de detestabil mi se pare obiceiul de a merge la vânătoare. Pot să pricep treaba asta doar în contextul în care nu vânezi – nu mănânci, dar altfel, nu! Să faci sport din omorâtul unor animale fără apărare mi se pare o chestie de o cruzime fără margini. Dacă eşti tare, bărbate, du-te şi bate-te parte-n parte cu ursul ori mistreţul. Cu puşca poate oricine, animalule!

Taman de aceea, sunt foarte încântată de reuşita notabilă a unei vulpi care, în drum spre supermarketul din pădure (se ducea să-şi ia pastă de dinţi), s-a trezit împuşcată de un vânător. Nu mi-e clar cum, dar isteaţa roşcată, chiar înainte să primească lovitura decisivă, dată cu patul puştii, a reuşit să apese cu laba pe trăgaci şi să împuşte vânătorul! Acesta a ajuns la spital, rănit în picior, vulpea a scăpat! Ha! Ştirea e aici.

via Costin

January 14

Uneori, PR-ul poate fi şi gunoier

Daniel m-a pus să răspund la câteva întrebări despre mine şi-a scos un interviu pe care puteţi să-l citiţi aici – mulţumesc foarte mult pentru intenţie şi rezultat! Una dintre întrebări a fost “Ce este şi ce nu este un PR” şi, excluzând-o pe cea cu blogosfera, mi-a luat cel mai mult timp să răspund şi încă sunt nevoia unor precizări suplimentare (mă rog, de fapt, e un pretext, ok!), apropo de ce-am zis:

Depinzand de situaţie, poate fi multe.. Scriitor, vorbitor, consultant, strateg, organizator, fotograf, psiholog, asistent medical, trainer, uneori chiar şi gunoier sau participant la curse cu obstacole, iar lista nu e neapărat închisă. Eu, ca PR, m-am aflat în toate aceste ipostaze la un moment dat sau altul, în cadrul proiectelor de care m-am ocupat.
Nu este (sau, dacă e, nu e PR adevărat): agramat, prost, lipsit de imaginaţie, bădăran, “star”. Şi lista asta rămâne deschisă, să ştii.

Am mai spus, acum câţiva ani, că PR-ul (omul, care va să zică, nu profesia) bun trebuie să ştie a face multe pentru că are multe de făcut. Şi, adesea, nu interesează pe nimeni în detaliu cum ajungi să-ţi iasă un eveniment. “Facem să fie bine“, vorba unora (sic!), e tot ceea ce contează. Şi dacă unele dintre lucrurile pe care le-am spus în interviul făcut de Daniel sunt evidente şi n-au nevoie de explicaţii, mă gândesc că “asistent medical” şi “gunoier” poate că merită câteva precizări.

Asistent medical

Eu oricum sunt un fel de “Mama răniţilor”. Nu ştiu exact când am căpătat aceată valenţă şi nici nu mi-e clar cum, dar există, se află, se găseşte. Ce nu zic, mă rog, altfel decât printre dinţi (de data asta), e că, în timp, mi-am dezvoltat şi ample trăsături de control freak – profesional vorbind. Nu-mi place să las lucrurile la întâmplare – experienţa m-a învăţat că, dacă ceva nasol poate să se întâmple, e mai bine să am o soluţie pentru acel ceva.

Aşa că, atunci când fac un eveniment, am la mine un întreg arsenal de pastile şi chestii pentru primul ajutor iar ce nu am, improvizez. Astfel, mi s-a întâmplat să dezinfectez tăieturi chiar şi cu Magie Noire. E alcool, ce?!

Aşa ştiu sigur că nici o durere de cap sau de altele, greaţă, mâncărimi şi diverse păţanii nu stă în calea bunului mers al evenimentului de care mă ocup. Better safe than sorry, cum zice englezul! Şi, da, am făcut evenimente cu mâna ruptă sau arsă… voila poza consacrată fără crop, făcută în exerciţiul funcţiunii:

Gunoierul

Am bifat şi asta, când organizam FolkYou!, festivalul ce se întâmplă în fiecare an pe plaja din Vamă. În ciuda rugăminţilor dinspre scenă unii dintre spectatori (şi erau mii!) lăsau în urma lor pe plajă sticlele de diverse, pahare de plastic, papuci, pachete goale de ţigări, ba chiar am găsit şi un aparat foto plin cu nisip odată!

Nu doar pentru că ne-am fi luat ditai amenda de la Apele Române dacă plaja nu rămânea curată, dar şi pentru că FolkYou! e (şi) despre respect, pe la 3-4 dimineaţa, cei câţiva colegi din echipa festivalului dimpreună cu oricine se oferea voluntar (sau nu! :D), “aram” plaja înarmaţi cu saci uriaşi de gunoi, adunând mizeriile. Şi asta nu m-a făcut mai puţin director de comunicare, nici gând!

Deci PR – şi o să spun asta până mi se tocesc tastele – nu e (doar) glamour, copii! Băgaţi la cap!

January 13

În afara legii

Oare cât o fi amenda pentru o bălăceală în Fontana di Trevi? Nu de alta, dar rochie asemănătoare am deja, iar un pui pricăjit de mâţă sigur găsesc io prin oraşul ăla! :))

Peronni nu-mi place prea tare dar cel mai complicat e cu Marceloooooo!

A murit, săracu’!

sau aşa:

Sigur, mai la vară, după FITS. Dar io am deja dor de ducă :D