August 10

Eusebiu

Era blând şi copiii îl iubeau.

De când se ştia nu-şi dorise altceva decât să aibă mulți prieteni care să se joace cu el şi chiar daca se mai găseau unii care să-l tragă mai tare de coadă sau de labe nu se supăra şi nu le purta pică.
Cel mai mult îi plăcea la piscină. Apa era mereu calmă, curată, albastră, fără valuri destabilizatoare.

Continue reading


Category: Dileme | LEAVE A COMMENT
August 9

Tu ce planuri ai pentru următorii 50 de ani?

Nu-s genul care-și face planuri pe termen lung – niciodată n-am fost. Pur și simplu nu-s croită pe stilul ăsta, nici personal, nici profesional, și sunt suficient de deschisă la provocări noi încât să știu că pot să fac schimbări destul de radicale și destul de repede. Sunt, mai degrabă, norocoasă pentru că am libertatea de a-mi alege drumul și drumurile.
Nu în ultimul rând, mi se pare că sunt puține lucruri previzibile în viață, așa că prefer să le iau pe toate cum vin. Cu câteva excepții.
Continue reading


August 2

Festivalurile încotro?

Am fost recent la o conferință despre festivalurile de muzică – East European Music Conference. S-a întâmplat la Sibiu, cumva legat de Artmania, ambele evenimente având acelaşi organizator.
M-au interesat câteva dintre subiectele trecute în agendă, unele mai mult, altele mai puțin – partea de legal, de exemplu, unde prefer sa las specialiştii sa-şi facă treaba, fiindcă-s genul care admite – șoc și groază! – că n-are cum să le știe pe toate.

Continue reading


July 26

În locul de joacă: tutun ba, alcool da!

Trec destul de des prin părculețul din spatele blocului în care stau, că mi-e în drum spre ai mei și spre metrou. Nu e mare, câteva leagăne și puțin spațiu verde, niște iarbă, o bară de bătut covoare și niște aparate de făcut sport pe care nu prea le folosește nimeni.  Un părculeț clasic, cum se găsesc prin spatele blocurilor în multe orașe.
Sunt și copii, desigur, mai mari sau mai mici, cam toți de vârstă scolară, c-o mamă sau o bunică, inevitabil. Se joacă, se aleargă, se biciclesc, d-astea. Continue reading


July 21

Mulțumesc, Electric Castle!

M-am întors de câteva zile bune de la Bonțida via Cluj via toate satele si orașele de pe drum, că am venit cu autocarul. Unul special, cu cocktails, internet, măsuțe și muzică mișto în boxe, cât să prelungească starea perfectă de la Electric Castle – cinci zile de bucurie, țopăială și relaxare absolută, zeci de mii de pași (brățara fericită!) merși ori dansați, ceai din Tatra, muzică, joacă și-un dram de alint.
Continue reading


July 11

Tabăra BIZ, vara 2017: pasiune, brief, procurement, bani!

Și-am mers iar la BIZ SMS Camp, ediția de vară 2017, cu o vreme perfectă de fugit de-acasă fix până la (hotel) Piatra Craiului din Pârâul Rece. Cu mulți prieteni din online, agenții, companii, dar și cu mulți, mai mult de jumătate, participanți noi. Cu conferințe, dezbateri și exercițiu practic – rezolvare de brief-uri, cu distracție seara, cu activări și daruri inspirate de la partenerii evenimentului*.

Continue reading


July 1

JazzTM 2017: Chick Corea Elektric. Band și public și tot.

Păi da! Elektric a fost totul aseară la recitalul de la Jazz TM, în Piața Operei, dăruit de domnul Chick Corea și prietenii săi la fel de elektrici, Dave Weckl la tobe, John Patitucci la bass, Eric Marienthal la saxofon și Frank Gambale la chitară, ft publicul timișorean, mii de oameni care au ascultat, s-au bucurat, au aplaudat, ba chiar au cântat ”dirijați” de magicianul incontestabil al acestei prime seri de festival, Chick Corea.


Continue reading


June 30

Donarea de sânge în România e mai ușoară și mai sigură acum

Anul trecut, cam pe vremea asta, am avut nevoie de sânge. Nu pentru mine,și oricum nu contează pentru cine în context, sunt sigură că situația ar fi fost – este! – aceeași cam pentru oricine. ”Destinatarul” se pregătea de o operație serioasă și avea nevoie de sânge preventiv, în caz că. Internarea și operația au fost, cumva, condiționate de procurarea a trei pungi cu prețiosul lichid, donate în numele celui în nevoie.
S-a rezolvat (mulțumesc, încă o dată, celor care au sărit în ajutor!!!), și sper să nu mai trec vreodată prin stresul ăsta, cu atât mai mult cu cât eu însămi nu pot dona – e frustrant cumva să nu poți ajuta.

Am făcut-o, însă, pe vremea când mi se permitea,  acum vreo zece ani, și îmi aduc aminte că am fost surprinsă de felul în care arăta centrul de transfuzii – aparatura, pereții, scaunele. Dacă n-aș fi fost atât de determinată să ajut, m-aș fi gândit de două ori dacă nu plec mai puțin sănătoasă decât am venit.

Continue reading


June 23

Cultura e pentru toți. Punct.

Am scris, acum câțiva ani, un text despre educație și elite în context cultural. Doar cîteva momente care mi-au dat de gândit, pornind de la o discuție matinală în care interlocutorii susțineau că nu toată lumea trebuie să aibă acces la ceea ce eu numesc, mai în glumă, mai în serios, haute culture – ”nu dăm mărgăritare porcilor” a fost exprimarea de atunci.
Mi s-a părut incalificabil, și tot așa mi se pare și acum, și n-am uitat niciodată conversația aia. Cred și acum că elitismul și prețiozitatea unora care ar trebui să apropie haute culture-ul de cei mai puțin educați și/sau norocoși nu fac decât să-i îndepărteze și să-i sperie.
Continue reading


June 22

TIFF 2017: O prietenie de neprețuit

Mă învârt de ceva vreme în peisajul festivalier de pe la noi, prin urmare știu cât de importanți sunt sponsorii pentru buna desfășurare a unui asemenea eveniment și cât de important e ca oamenii implicați să facă eforturi să înțeleagă evenimentul și publicul său, în așa fel încât nu doar să bifeze o siglă pe afișe ci să fie integrați în eveniment și să facă experiența participării mai plăcută pentru public.
Mastercard e unul dintre exemplele bune la TIFF, într-un parteneriat care durează de 11 ani, gândit și realizat cum trebuie.
Continue reading