June 8

TIFF 2017, documentar: Politica, manual de instrucțiuni

La TIFF anul ăsta au fost câteva filme și documentare numai bune de ridicat și discutat aspecte aflate pe agenda publică – familia tradițională mai mult sau mai puțin fericită, homosexualitate, drepturi egale și, da, politici și politică. V-am povestit de The Party, o satiră chirurgicală care se ia și despre politica din UK, acum vorbesc de un documentar spaniol, Politica, manual de instrucțiuni (Política, manual de instrucciones), urmat, la TIFF, la ambele proiecții, de dezbmihnea ateri. Admit onest că, din motive pe care n-am să le fac publice aici, la prima dezbatere n-am stat. M-am dus, în schimb, ieri, la Casa de Cultură a Studenților, după proiecție, la discuția din seria TIFF Lounge cu Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu și Mihnea Măruță.
Continue reading

Category: Filme | LEAVE A COMMENT
September 17

Imigranții și guvernanții

Via Petreanu am aflat că avem o strategie cu privire la imigrație și că strategia are și niște obiective! Parol, dacă nu mă credeți, sunt uite-aici, pe site-ul guvernului!
Dar nu totala inadecvare a declarațiilor și strategiei bramburite în ceea ce privește politica externă a României ar fi necazul de care scriu de data asta ci imaginea folosită de onor guvernul țărișoarei pentru a ilustra problema refugiaților, adică asta de mai jos:
Continue reading

December 16

Ponta și doctoratul: O renuntare fără valoare

Azi premierul a postat pe pagina sa prost gestionată de FB scrisoarea trimisă către rectoratul Universității București prin care își anunță decizia de a renunța la titlul de doctor în drept. După numărul de shares și după comentarii, îmi pare că e o gălușcă aproape înghițită, blabla, uite că recunoaște plagiatul, blabla uite că face ceva onorabil.

Nu, nu recunoaște nici un plagiat, iar gestul, acum, e doar o mișcare de spălare a imaginii și atât. Să citim un pic printre rânduri, da?
Continue reading

November 11

Ce dracu’ vreți, de fapt?

M-am enervat în seara asta, la așa-zisa dezbatere dintre cei doi candidați, pentru că moderatorul a fost o glumă iar Lavinia a fost din cu totul și cu totul alt film. Și pentru că Ponta a depășit orice nivel imaginabil al tupeului. Iar eu am imaginație multă, zău! Un tupeu gros, ca o flegma, împuțit, un tupeu de pui de țigan cerșetor de mahala care te scuipă, pe la spate, după ce ai trecut de el și nu i-ai dat un ban. Probabil cei mai mulți s-ar întoarce să-i ardă o scatoalcă ori chiar o mamă de bătaie și știu că și eu aș fi tentată să fac la fel. Dar n-aș face-o, fiindcă bătaia e ceva mult mai rău decât un scuipat, fiindcă ăla e copil, fiindcă e ilegal și, nu în ultimul rând, pentru că eu sunt bătăioasă nu bătăușă.
Continue reading

November 9

Nedumerirea zilei

Pe 21 octombrie vă povesteam despre programul ediției 2015 a Festivalului George Enescu, încântată de prezența Filarmonicii berlineze dar dezamagită de absența spectacolelor de balet, mai ales că, la edițiile trecute, JTI a sponsorizat aducerea unora dintre cele mai bune trupe și artiști de dans contemporan. Îmi exprimam atunci speranța că poate o să avem parte de-o minune, și nu una oricare ci una pe nume Akram Khan. Continue reading

November 4

Afiș electoral

Vecina mea, una din babe, aia simpatică, mi-a explicat ieri de ce l-a votat pe Ponta: măi, Ruxăndrica, mi-a zis ea cu oarece teamă că ne-am strica bunele relații, l-am votat pe Ponta pentru că măcar ăsta ne dă o speranță cu pensiile alea. Ăilalți nici atât!

Pe net văd tot felul de argumente pentru care electoratul roșu își votează candidatul și îmi dau seama că oamenii sunt atât de speriați de ziua de mâine și de convinși de minciunile premierului încât orice argumente logice n-au cum să le dărâme crezul. Iar când se vor convinge ca totul a fost o minciună va fi fost, vai!, prea târziu. Și nu sunt proști, terminați cu teoria asta! Sunt săraci, speriați și, între timp, au dezvoltat Sindromul Stockholm.
Continue reading

November 2

Bună dimineața! Votul taie greața!

Da, știu, te-ai săturat de ei toți ca de mere pădurețe! Îți displace total ce se întâmplă în România, că se fură, că ne mint în față cu o seninătate demnă de cauze mai bune, că, deși corupți și hoți până în ADN-ul lor ideologic, ne spun să fim mândri că suntem români în timp ce își îndeasă bine conturile de-afară. Ți-e scîrbă de ei, cum s-au cățărat până sus, la vârf, și ți se pare că, orice-ai face, nu se mai poate schimba nimic.

Pe cei mai săraci cu duhul au reușit să-i țină în bezna minții cu propaganda, afișele, pliantele și aparițiile lor la anumite televiziuni, pupați în cur de tot felul de moderatori care reprezintă doar interesele patronilor, nu pe-ale tale.

Pe cei mai săraci cu duhul i-au speriat că rămân fără nici o speranță pentru ziua de mâine, că nu vor mai avea pensii și salarii și nici măcar mândria că sunt români. Le trimit copiii în școli insalubre, fără manuale, ca și cum  educația n-ar conta. Le trimit părinții și bunicii în spitale fără medicamente și medici suficienți, spitale din care iau tot felul de bacterii care îi îmbolnăvesc și mai tare. Să le fie frică și să ajungă să se bucure la o pungă cu ulei, zahăr și făină, un pic și o brichetă.

Tu n-ai scuza asta. Tu ai ce mânca, bani să te distrezi și să dai șpagă la medici pentru tine și ai tăi. Tu te descurci. Și, mai ales, tu înțelegi că ne mint cu nerușinare, că politica e doar după bunul lor plac. Și ți-e scârbă, o greață infinită care te face să spui, cu emetirală superioritate: Eu nu ies la vot, o să le arăt că nu-mi pasă!

sursa
sursa

Dar greșești! Greața ta înseamnă câștigul lor. Lipsa ta de implicare, a ta, om educat, care înțelege mai bine, îi ajută mai mult decât voturile celor săraci cu duhul. Tu, cel care ești contra, tu, cel de-a căror ștampilă se tem, le arăți că nu-ți pasă de hoțiile lor și, în felul ăsta, le ești complice. Cu ajutorul tău pot continua să fure liniștiți, fără să le fie teamă ori jenă și îți freacă veseli mâinile de bucurie că stai acasă, că îi lași, că implicarea ta se reduce la niște frustrări exprimate în mediul virtual sau trei pietricele agitate într-un pet de plastic.

Nu pentru că s-a murit la ”revoluție” ca tu să ai dreptul ăsta, nu pentru că votează ăilalți pentru tine ci ca să le arăți că-ți pasă, că nu ești indiferent și că vrei să se oprească din furat și mințit! Du-te la vot!

October 21

Nelămurirea zilei

Am văzut ieri la Bogdana Dobre pe blog link către un studiu IRES și, deși nu are legătură cu politica, am extras de acolo plăcinta rezultată în urma uneia dintre întrebări pentru că m-a nelămurit teribil o chestie. Asta e plăcinta:

directie
Deci, anul trecut, când a fost făcută cercetarea, 72% dintre români credeau că direcția în care se duce țara e greșită. Cu PSD în primării și parlament și Ponta premier, da? Și atunci cum naiba se face că sondajele îl dau tot pe Ponta câștigător în cursa pentru președinție? Cum? Cum, dacă trei sferturi din populație consideră că ne ducem în cap cu ăștia tot pe ăștia vor să-i voteze?!
Continue reading

October 8

Familistul divorțat și investitoarea falimentară

Cred că asistăm la cea mai mizerabilă campanie electorală pentru președinție și aproape că nu trece o zi fără declarații suficient de suculente… dar care demonstrează că ori nu avem consultanți buni materie comunicare politică ori candidații sunt atât de convinși că e bine ce fac de capul lor încât nu vor (să asculte de) consultanți.

Dar Gabi Firea nu e de ieri, de azi, în meseria cu vorbele. Poetă, jurnalistă, fostă purtătoare de cuvânt a guverului și moderatoare TV, ai zice că știe instinctiv ce e ok să scoată pe gură și ce nu. fie că vorbește în calitate de purtătoare de vorbe a campaniei prezidențiale PSD sau ca simplu cetățean. Și, când colo, ce să vezi?! Nu știe!
Continue reading

September 20

Fă, națiuneo, aveai chef de niște 23 august?

Azi am avut parte cu toții de un spectacol demn de manifestările populare din vremurile de tristă amintire, când pionierii și oamenii muncii erau luați cu japca de la școală ori din producție și erau târâți pe stadion. Sigur, de data asta n-a fost timp de repetiții așa că am fost lipsiți de faimoasele desene realizate din plăcuțe ridicate de participanți. Au fost, în schimb, multe steaguri tricolore, pancarte, bannere și alte jucării de BTL.

M-am uitat la transmisia TV de la stadionul ”Lia Manoliu” așa cum mă uit la documentarele cu șerpi: scârbită dar, în același timp, fascinată cumva. Și îngrijorată.

Continue reading