Day: February 9, 2011

  • Se poate dragoste cu forţa?

    În Ivanov e, după cum vă imaginaţi, un personaj care se numeşte Ivanov. Ei, pe Ivanov ăsta, Nikolai Alexeevici, pe numele lui mic, nevastă-sa (Mirela Oprişor) îl iubeşte aşa de tare încât şi-a părăsit religia, familia şi moştenirea pentru el. Deşi e foarte bolnavă, el o ignoră şi pleacă în fiecare seară de-acasă, fiindcă, vezi bine, cum vine seara, cum îl apucă deprimarea. Numai că ea îl iubeşte. Îl iubeşte până moare!

    Şi nu e singura. În ciuda faptului că Ivanov e depresat şi dator şi n-are chef de nici unele, cu atât mai puţin de el, expansiva Saşa (Ioana Anastasia Anton) se îndrăgosteşte şi ea de el. Zduf! Cu strigături, nu aşa, oricum, o dragoste din aia… exact cum ţipă ea pe scenă: O dragoste activăăăăăăă!

    Şi el nu, că nu prea, dar ea da, că trebuie, şi el nu, că ce-a găsit la el, că el e trist, şi fără chef de viaţă, iar ea, Saşa, ghiciţi ce-i spune? Saşa vrea să îl salveze, nene! Nici mai mult nici mai puţin! Şi-l iubeşte, cu rochie de mireasă cu tot, cu exaltarea celor 20 de ani, cu toate că e evident că el nu. Nu e-n stare, n-are chef, n-are putere, nu şi nici nu prea.

    Eu n-am înţeles. Nu înţeleg. Am văzut, şi nu în spectacole, ci chiar în viaţa reală, femei care se pun ele pe ele însele în situaţii alăturea cu penibililul, dacă nu chiar patetice de-a dreptul. Care, precum Ferdinand cu floarea lui, ar zvârli ocheade printre gene până ar găuri hainele obiectului adulaţiei, ca să-i fie mai uşor, apoi, să i le rupă. Femei care uită cum devine o apropiere caldă, calmă şi calină, pisică, gen, şi se aruncă în conversaţia cu nefericitul ca un câine după os. Femei care “atacă prada” agresiv,  întocmai ca bărbaţii, dar care, pe de altă parte, doresc şi pretind să fie percepute şi tratate ca nişte suflete sensibile, daaaa?

    De curiozitate, domnilor, funcţionează vreodată abordarea asta? Se poate dragoste cu forţa? Nu viol sau one night stand, mă! Dragoste, de dragoste ziceam. Long term, gen. Se poate?

  • La îmbarcare pentru premii, start!

    Primul meu zbor cu avionul a fost către Madrid. Aveam nişte emoţii cât casa şi, după cum spune vorba înţeleaptă, “de ce ţi-e frică nu scapi”, zborul n-a fost deloc unul lin ci plin de turbulenţe! Am aterizat cu bine, totuşi, într-o singură bucată. Coafura a rezistat, supravieţuisem primului zbor. Şi nu mi-a (mai) fost niciodată teamă în avion, nici măcar atunci când am zburat la Monastir, în Tunisia, cu un avion pe care cred că-l construise însuşi Traian Vuia!

    Îmi place să zbor şi, dacă am buget, prefer oricând avionul oricărui alt mijloc de transport fiindcă nu-mi place să irosesc timpul, de aceea mi se pare foarte nimerit concursul organizat de prietenii mei de la Air France România – LIKE, zic, fiindcă au o grămadă de idei şi de promoţii care mai de care, şi e bine să aflaţi de ele mai curând decât prea târziu!

    Concursul de care zic se numeşte “Take your seat!” şi e pe cât de simplu pe atât de amuzant. Trebuie să te înregistrezi şi să faci check-in, iar a doua zi primeşti pe mail, într-un moment oarecare, codul de îmbarcare. Ai, apoi, 60 de minute pentru a introduce codul primit pe site-ul concursului şi, odată “îmbarcat”, afli imediat dacă ai câştigat. Toată distracţia ţine până pe 19 martie, deci aveţi şanse berechet să câştigaţi!

    Concursul are peste 500 de premii în valoare totală de peste 22.000 de euro: vouchere de 30 sau 50 de euro, machete de avioane, nişte trollere foaarte faine şi, marile premii, două bilete dus-întors la Paris şi două bilete dus-întors la New York!

    Termin aici de scris fiindcă oricum probabil vă grăbiţi deja să vă “îmbarcaţi” în concurs – mai sunt 318 premii! Baftă să fie şi zbor lin!


Notice: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/printrer/public_html/wp-includes/functions.php on line 5471