Zilnic, la Ideo, se strâng multe momente surprinse de camera foto. Multe mii de cuvinte care sunt, poate, mai grăitoare într-o imagine decât ar fi în vorbe.

Adi Bulboacă, șeful departamentului Foto de la festival, alege în fiecare zi fotografia zilei pentru cititorii de printre rânduri. Azi e un instantaneu surprins în holul Casei de Cultură, într-un cadru aranjat de Ada Galeș, care se ocupă de departamentul Scenografie la Ideo Ideis, și poate fi sufrageria de acasă. Fiindcă așa e anul ăsta, Ideo Ideis e acasă.

Adi Bulboacă e unul dintre cei mai dedicați fotografi din zona de teatru, iubește mult meseria asta, și se vede, și îl recomand pentru orice proiect care implică un fotograf pasionat. Mai multe dintre imaginile surprinse de el găsiți pe blog și pe pagina lui de Facebook.

____

Puteţi citi mai multe despre Festivalul de Teatru Tânăr din Alexandria pe Facebook, Twitter, Instagram şi blog. Ideo Ideis mulţumeşte sponsorilor şi partenerilor din acest an.

Sunt multe imagini puternice la Ideo Ideis, imagini care fac poate chiar mai mult de o mie de cuvinte. Îmbrățisări, zâmbete, visări, bucurii, tot ce să puteți imagina ca se vede și se transmite (de) la un astfel de festival.

Adi Bulboacă, șeful departamentului Foto e responsabil cu surprinderea lor și l-am rugat să aleagă, zilnic, câte un moment, după propria lui inspirație, pentru a-l împărtăți cu voi.

Acesta e imaginea primei zile de la Ideo, cu bucuria revederii.

Adi Bulboacă e unul dintre cei mai dedicați fotografi din zona de teatru, iubește mult meseria asta, și se vede, și îl recomand pentru orice proiect care implică un fotograf pasionat. Mai multe dintre imaginile surprinse de el găsiți pe blog și pe pagina lui de Facebook.

____

Puteţi citi mai multe despre Festivalul de Teatru Tânăr din Alexandria pe Facebook, Twitter, Instagram şi blog. Ideo Ideis mulţumeşte sponsorilor şi partenerilor din acest an.

După ce am văzut în Fringe câteva spectacole pe care cu siguranță o să le țin minte, am decis să îmi petrec restul timpului cunoscând oameni noi, de la băieții care conduc o ricşă și cu care descopăr că am prieteni comuni în România, la studenți români și regizori sau actori de peste mări și țări.

Am urcat ieri cu o mână de oameni din ăștia noi nouți pe Arthur Seat, un vulcan mititel (251m) care delimiteaza orașul și de pe care se vede TOT. Toată seara se califică ușor printre cele mai frumoase amintiri pe care le-am strâns până acum.

Acesta este un guest post by Adi Bulboacă, aflat, pentru câteva zile, la Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh, cel mai mare din lume! Mai multe imagini şi poveşti, la Adi pe site şi pe Facebook.

Când am juns în Edinburgh, prietenii care erau deja aici mi-au povestit, pe rând, despre un one woman show cum nu au mai văzut. Am luat în considerare recomandarea și am început să caut (prin 2800 de spectacole!!!) ce vreau să văd.

Vreo două zile mai târziu văd un afiș (The State vs John Hayes) și zic ,,aș vrea să văd asta”. Prietenii mei îmi spun că ea este Lucy despre care îmi vorbesc de două zile așa că fug și îmi iau bilet. Textul este scris de ea, iar performance-ul se bazeaza pe sinceritate, pe forță și mai ales pe vulnerabilitate.

În concluzie, aseară m-am întors să o văd din nou. Îi promisesem deja că mă întorc pentru câteva fotografii și m-a primit ca pe un prieten.

Între cele două reprezentații nu am vrut să văd nimic nou. Am bătut orașul la pas.

Acesta este un guest post by Adi Bulboacă, aflat, zilele acestea, la Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh, cel mai mare din lume! Mai multe imagini şi poveşti, la Adi pe site şi pe Facebook.