August 9

Demonstrat ştiinţific: sunt o simpatică! :))

De vreo lună de zile fac duş cu apă rece. De nevoie, mai ales, fiindcă apa caldă e oprită. Ca pe vremea împuşcatului, dar nu de la revizie ci pentru că ar lipsi nisciva finanţe la socotelile blocului cu Radetul, şi pentru că, la noi pe scară, e un nene care nu şi-a plătit întreţinerea de vreo doi ani. Nu, vă rog, nu-mi spuneţi ce i s-ar putea întâmpla omului – legal sau nu – am vise despre asta, jur, şi nici o idee nu e neapărat pacifistă!

Mai întâi cu strigături, oh şi ah, şi vaaaaaaaaai, duşurile reci au devenit, după vreo două săptămâni, aproape suportabile, unde mai pui că-ţi întâresc până şi… dinţii din care strângi vitejeşte când jetul rece îţi injectează pielea cu mii de ace. Cică e sănătos, face sângele să circule mai iute şi mai voios şiiiiiii… dăunează grav depresiei. Sigur, nu eram în depresie, nu ştiu cum se face asta, însă o schimbare de tonus tot am observat.

Cum se explică asta? Căutăm pe interneeeet! Stilul nostru de viata „modern” a facut sa dispara un mare numar de factori de stres fiziologic – printre care si socul termic –, stres la care corpul nostru se adaptase de-a lungul evolutiei si de care ar avea nevoie in continuare pentru a se autoregla cat se poate de fiziologic.

Este stiintific demonstrat faptul ca dusul rece activeaza (ahaaaa!!!) sistemul simpatic* (n.r. – sistem nervos format din ganglioni si din fibre nervoase care regleaza, sub controlul scoartei cerebrale, functiile glandelor si ale organelor interne), ducand la eliberarea de noradrenalina (n.r. – hormon asemanator adrenalinei) si endorfine care pur si simplu ar inlatura depresia (sursa)

Problema e că acum a venit apa caldă şi, teoretic, nu mai am nici un motiv să ah, şi uh şi oh când fac duş. Dar dacă mă deprim?! :))))))

PS aici mai găsiţi nişte beneficii ale duşurilor reci, ceva a la James Bond şi mai multe nu! În caz că vi se opreşte şi vouă apa caldă, măcar să vă motivaţi! :))