De ieri sufrageria mea s-a îmbogăţit cu încă un set de fire odată cu noua jucărie intrată în casă. Am instalat minunăţia tehnicii în fix 10 minute, după care m-am uitat la ea precum pisica în calendar, încercând să plimb telecomanda aia în aşa fel încât să pot selecta un program, aşa cum spune manualul. Desigur, fără nici un efect! M-aş fi enervat, deja simţeam cum încep să, dacă nu-mi venea ideea să înlocuiesc bateriile telecomenzii. Şi, ce să vezi? Minune! Maşinăria a prins viaţă!

Am numai Wii Sports: tenis, baseball, golf, bowling şi box L-am încercat pe toate, dimpreună cu ustensilele necesare, dar am rămas la tenis. Şi la box, că-s mişto mânuşile alea, maaaari! Şi mă joc. Sigur, în termeni de mişcare nu e mare lucru, dar după o oră şi ceva de tenis eram  încântată atât pentru că am bătut computerul până la urmă cât şi pentru că simţeam ceva adrenalină. Mersi, Adriana!

În plus, e fun! Mă rog, nu ştiu cât se distrează vecina de sub mine, dar până acum n-a protestat!

A! Are cineva Wii Fitness? E mişto?