Pentru că octombrie este luna în care au (re)început cursurile în facultăţi şi, prin urmare, un nou stol de tineri comunicatori se va îndrepta spre piaţă în căutarea unui job în domeniul pentru care s-au pregătit teoretic. Şi pentru că socoteala din bancă nu se potriveşte aproape deloc cu cea din biroul de consultant ori specialist în comunicare. Şi pentru că încă am întâlnit tineri care se prezintă Ionescu Ionel, nu ştiu să pună o întrebare dar se cred buricul pământului doar pentru că au terminat o facultate cu perspective mişto.

Pentru toate astea, dar nu numai, am făcut această serie al cărei ultim episod îl are ca protagonist pe Tudor Dăescu, Managing Partner la People – mulţam, Tudor, pentru răspunsuri!

Am o admiraţie profundă pentru cei care au avut curajul antreprenorial la o scară mai largă, cei care şi-au asumat un rol în comunitate şi, mai ales, şi-au asumat că nişte oameni – viitorii lor angajaţi – vor depinde, financiar cel puţin, de salariul pe care aceşti antreprenori trebuie să-l producă în fiecare lună, inclusiv cei 80% care pleacă spre stat – încă mă deprimă acest procent, apropo!

Şi nu mă refer doar la cei care croiesc un drum pornind de la o idee către un produs şi, ulterior, la o companie care – vor nu vor! – trebuie să continue inovaţia, ci şi la cei care şi-au asumat rolul de a schimba mentalităţi, percepţii, de a face lumea mai bună şi a ne oferi, nouă, celorlalţi, motive de optimism, la cei care au viziune şi, în fine, la cei fără de care toate acestea nu ar ajunge către public, nu suficient, nu “tradus” pe înţelesul oricui.