Acum vreo două săptămâni, Andreea Vass Paul își ridica în slăvi dedicarea întru slujirea comunității și alegătorilor cu argumentul suprem că dânsa nici măcar pentru nașterea copilului nu și-a luat o zi liberă, alegând să facă acest lucru într-o zi de sâmbătă, ca să nu lipsească de la muncă.
Am taxat declarația pe Facebook atunci fiindcă mi s-a părut cretin de-a dreptul să folosești un asemenea ???argument??? pentru nevoia de emancipare a femeii – căci asta pretindea doamna Vass Paul că face prin respectiva postare.

De altfel, în ciuda comentariilor ce au urmat unei asemenea declarații, doamna a și șters postarea – sau cel puțin eu n-o mai găsesc.

Nu sunt mereu serioasă, adultă, matură și așa mai departe! Gata, am spus-o! Uneori mă alint, mă prostesc și încerc să dau în mintea copiilor, doar ca să nu uit, cumva, că nu totul și nu orice (sau oricine) trebuie luat în serios. Așa a fost și vizionarea de aseară cu Hotel Transylvania 2, într-o sală cu mulți copilași. De altfel, credeam că o să fie comentarii și chicoteli de copii pe toată durata filmului, dar m-am trezit că eu râd mai tare decât unii dintre ei, ba chiar am și imitat unele personaje.
Probabil că dacă aș fi fost însoțită de vreun adult, s-ar fi băgat rușinat sub scaun, deci mai bine că m-am dus singură!
Dar cum e filmul, de fapt?