Mie nu-mi place prea tare muzica de clubăreală, prefer cântece, vorba aia!, dar la White Sensation m-am dus, cu toate riscurile auditive, fiindcă mi se pare mişto ideea de party în spaţiu atât de mare şi de oameni îmbrăcaţi toţi în alb! Nu mă aşteptam chiar să mă distrez, dar aşa a fost, am dansat, am pozat, am cântat şi mi-a plăcut!

E de la sine inţeles, deci, că mă bucur să aud că White Sensation revine în România, de data asta cu cel mai nou show, The Source of Light, pe 6 aprilie 2013, tot la Romexpo, by Events.  Incepand de miercuri, 12 decembrie, ora 10, biletele vor fi disponibile pe Sensation.com si in reteaua nationala Eventim din magazinele Germanos, Orange, Vodafone, librariile Carturesti si Humanitas si pe www.eventim.ro şi există şi un presale, de la 260 la 190 de lei.

Dance4Life

Cu ocazia asta am aflat că există şi o fundaţie Sensation, se cheamă Dance4Life, care luptă împotriva SIDA, aşa că o parte din banii plătiţi pe fiecare bilet se duc la această fundaţie, dublaţi de organizator. Sunt nişte statitici cam triste acolo, n-ar strica să vă uitaţi niţel.

A fost o săptămână complicată dar frumoasă, asta cu darurile pentru voi, dar, pentru că meritaţi, iaca, am făcut-o! Aniverarea a doi ani de printreranduri a adus, zilnic, cadouri şi provocări pentru cititori, şi tot ce pot să vă spun că e nu sunt ultimele concursuri aici, pe blog, de anul ăsta, mai urmează cel puţin două! Dar să nu anticipăm! Deocamdată, pentru cei care au aterizat mai târziu pe blog, facem o recapitulare, fiindcă mai puteţi încă să câştigaţi darurile săptămânii aniversare, până duminică, 16 decembrie, inclusiv, după cum urmează:

Într-o noapte ca asta, pe când încă locuiam cu ai mei, m-aş fi căţărat pe pervazul din camera mea, aş fi savurat o cană mare cu ceai, multă miere şi multă lămâie, o ţigară (total interzisă!), muzică în surdină, şi aş fi scris în jurnal ce fericită sunt de prima ninsoare! Era o bucurie simplă, copilărească şi autentică, una pe care, bag seama, în iarna asta am pierdut-o!

În noaptea asta, la prima ninsoare, m-am zbârlit toată, fiindcă zăpada albă şi frumoasă îmi pare nepotrivită urban, şi sunt supărată pe ea c-a venit noaptea, ca un hoţ, pe tăcute, să n-o pot vedea decât în lumina reflectoarelor şi în paşii rătăciţi pe stradă. Şi, da, ascult muzică în surdină, beau nişte vin, fumez o ţigară, ba, mai mult, mi-am aprins şi o lumânare cu miros de scoţişoară, doar doar intru în mood-ul bucurie de iarnă. Ce-i drept, nu văd ninsoarea de aici, de pe canapea, dar ştiu că ninge, am verificat mai devreme, chiar s-a pus zăpada, şi e la fel de pustie strada ca odinioară, în vremea liceului!