Cândva, în liceu, mi-a fost destul de clar că viitorul meu o să fie legat mai mult de cuvinte și mai puțin de formule matematice. Cu toate astea, în timp, am descoperit ritm și rigoare matematică în fraze, rime, silabe și, mai apoi, în dans sau alte manifestări artistice. Am mai scris despre asta când am povestit despre Noche Bach, spectacolul lui Gigi Căciuleanu inspirat din șirul Fibonacci. Iar zilele trecute m-am întânit iar cu matematica și arta într-o formulă fascinantă.
Nu mai ştiu exact când m-am îndrăgostit de cuvinte – sigur nu când am mâncat bătaie pentru că uitasem să-mi fac tema la caligrafie, în clasa a doua! Dar lasă că şi asta mi-a prins bine, fiindcă am un scris de mână atât de ordonat de-mi circulau notiţele trase la xerox prin facultate!
Zilele trecute scriam că aş cumpăra o vocală, şi nu mă gândeam la Roata Norocului ci mai degrabă la Scrabble. Ştiu, poate vi se pare demodat, dar e un bun exerciţiu de lucru cu resurse limitate de noroc şi DEX, bagă mintea în priză şi te face să speculezi orice oportunitate de pe tabla de joc, fie ca e vreo literă valoroasă a oponenţilor, fie că e vreun pătrăţel care dublează ori triplează cuvântul.
Da, îmi place Scrabble, şi îmi place campania pe care cei de la Mattel au lansat-o pentru joc, prima lor campanie globală din ultimii patru ani, semnată Pereira O’Dell San Francisco. Există şi o pagină de FB pentru Scrabble, apropo, şi e simpatică.
Scrabble a împlinit, în acest an, 74 de ani şi, de-a lungul timpului, are 29 de versiuni pentru tot atâtea limbi diferite, şi, până acum, s-au vândut peste 150 de milioane de jocuri în toată lumea!
Acestea fiind spuse, Meet Q.
Acum nişte ani, aveam o problemă cu a spune “Nu”. Mă încărcam ca un hamal cu bagaje emoţionale ale altora, rugăminţi şi obligaţii cu care nu eram datoare decât din pricină că nu ştiam să spun Nu. Nici acum nu am perfecţionat această decantare a ceea ce pot, ceea ce trebuie şi ceea ce vreau să duc/fac. Dar e mai bine, am învăţat că nu e chiar aşa de greu să spui Nu te supăra, dar … nu pot sau chiar Nu vreau.
Totuşi, nu mă pot autoeduca să nu ma enervez atunci când vorba spusă de alţii nu rămâne cuvânt. Ştiu, trăim într-un ritm bizar care, unora, nu le mai lasă prea mult loc de introspecţii sau păreri de rău, dar chiar şi-aşa! Cred că ar fi mai simplu pentru toată lumea dacă, odată rostite, vorbele devin cuvânt. Nu de alta, dar deja există o sumă de variabile greu de controlat. Dacă adaugăm la asta şi ceea ce înţelege fiecare prin da sau nu, unde o să ajungem?!
Hai, încearcă: da sau ba? Vezi, nu e aşa de greu! Acum respectă ce-ai spus!
Publicate recent
Categories
- Barbatii. Ghid de buzunar
- Cântece şi încântări
- Carte
- concurs
- De suflet
- De-ale fetelor
- Dileme
- Din casă
- dinRomania
- domnul Sony & Maxine Jazz
- evenimente
- Filme
- FITS
- Foto
- ganduri printre randuri
- Interviuri
- Necategorizate
- Obiceiuri sănătoase
- Online stuff
- PR sau piar
- ţara mea de d'oh!
- Teatru
- texte de tot râsu'
Ză claud
bloggeri
blogging
blogosfera
bucurii
campanii
comedy cluj
comunicare
concert
concerte
concurs
copii
dans
domnul sony
eveniment
evenimente
farmec
Festival
festivalul international de teatru de la sibiu
festivaluri
film
filme
FITS
ganduri printre randuri
ideo ideis
interviu
interviuri
lectii de fericire
marta usurelu
muzica
obiceiuri sanatoase
pisici
politică
povesti
PR
premii
promo
relatii publice
revista biz
romania
Sibiu
social media
teatru
TIFF
umor
vodafone