Primul meu blog, acu’ şapte ani, a fost aşa, de test. Să văd şi eu cum e, că nu ştiam. Mi-a plăcut, mi-am făcut prieteni, mutaţi din online în offline. Dar nu se compară cu ce mi-a adus printrerânduri, atâtea experienţe minunate şi prieteni prin toată ţara.  Şi oaresce avantaje, de ce să mint? Doar că alea, deşi cuantificabile, nu se compară, ca valoare, cu oamenii pe care am ajuns să-i cunosc şi bucuriile pe care unii dintre ei mi le fac.

Când eram eu mică, în clasa întâi, pe vremea lui Ceauşescu, florăriile erau departe de a avea strălucirea şi oferta variată pe care o au astăzi. Găseai, în cel mai bun caz, boboci de garoafe despre care nu aveai certitudinea că înfloreau vreodată şi crizanteme. Uneori aveau şi trandafiri, unii mici, cu cozi subţirele. Şi multe ghivece.

Mi-e tare drag de oamenii care au curaj să-şi transforme pasiunea în business, în aşa fel încât să muncească fericiţi iar satisfacţia să fie munca în sine, bine făcută, nu neapărat beneficiile de ordin material. Nu ştiu prea mulţi astfel de oameni dar pot să vă spun că Dhaniel Nora e unul dintre ei.

L-am cunoscut la FITS, acum doi sau trei ani, ca pasionat de teatru şi unul dintre cei care vedeau cele mai multe spectacole în Festival dar nu ştiam că e atât de pasionat şi de flori. Ce-i drept, aşa, la o cafea pe pietonala sibiană, dacă mi-ar fi zis că îi e atât de drag de flori, aş fi crezut că exagerează. Dar ieri, în Bucureşti, m-a convins!

Îmi plac florile şi mi se pare fascinantă imaginaţia naturii transpusă în petale delicate. Îmi place să le aranjez, să le alint şi nu prea îmi lipsesc din casă, indiferent de anotimp, aşa că m-a bucurat invitaţia de a participa, ieri, la un atelier de aranjat flori.

Am aflat câteva trucuri pe care vi le povestesc şi vouă, cum ar fi că tulpina florii se taie în diagonală, preferabil sub apă, pentru ca aerul să nu pătrundă în tulpina plantei şi, astfel, să impiedice apa s-o hrănească. Şi neapărat între noduri. Când puneţi floarea în apă, scăpaţi de cât mai multe frunze (aha, deci de-aia ţin mult narcisele, pentru că n-au frunze!), fiindcă acestea putrezesc uşor în apă, iar bacteriile ajung la floare şi îi scurtează viaţa. Trucul cu zahărul?! Uitaţi de el, n-are nici o treabă! Nu uitaţi, însă, să schimbaţi apa florilor voastre în fiecare zi.

Toate lucurile astea le-am aflat de la Ştefan Diţu, medic de felul lui, dar atât de pasionat de flori încât a transformat acest lucru într-un business. S-a specializat în design floral şi face asta atât de bine încât ia şi premii pentru buchetele lui. Şi se vede că iubeşte florile din felul în care le prinde, uşor, în mână, le combină şi le aranjează în aşa fel încât culorile şi formele felurite să se îmbine pentru bucuria privitorului. Ştie toate denumirile de flori, ba chiar şi cum se cheamă celelalte plante ornamentale pe care le avea în faţă, şi ne-a răspuns la întrebări în timp ce lucra la un buchet chiar în faţa noastră. În afară de lalele şi frezii nu ştiu cum se cheamă florile pe care le-a pus acolo, dar buchetul a ieşit vesel şi colorat.

Cu lecţia învăţată, am purces şi noi, “ucenicele”, întru aranjamente florale. Eu, una, n-aş fi ales doar flori din aceeaşi gamă cromatică, aş fi spart rozul şi movul cu nişte galben, de exemplu, dar cum nu aveam galben, am căutat să pun un pic mai mult verde. Ce-a ieşit? Un buchet, fireşte, iar după cum se vede mai jos, domul Sony a fost topit de admiraţie!

O să am ocazia să vă mai povestesc despe flori, aranjamente dar şi despre acest business, întrucât m-am cerut o zi în magazinul lui Ştefan, iar el a acceptat! Nu e ca şi cum aş avea două mâini stângi, aşa că sper să nu regrete! :))

Evenimentul de ieri a avut loc la Lente, o cafenea cochetă de pe lângă Armenească, unde plăcinta cu mere e divină şi unde vă puteţi refugia la un Catan alături de prieteni.

Mi-a plăcut provocarea din invitaţie: dacă te-ai identifica cu o floare, care ar fi ea şi ce culoare ar avea? Eu am ales anemona, elegantă şi totuşi sălbatică, viu colorată însă discret parfumată! Voi ce-aţi alege?

Şi pentru că, de data asta, cine alege, culege, un cititor de printre rânduri va avea norocul şi bucuria de a câştiga un loc la următorul atelier de aranjamente florale, care are loc tot la Lente, tot cu Ştefan, pe 13 mai. Hai cu răspunsurile! :)

La finele săptă… lunii am evadat din Bucureşti cu destinaţia Homocea, loc de pierzanie, mai ales la whist şi rentz. Din program, printre altele: dulci desfâuri cu crema de zahăr ars, motosăpat viteză, prohibiţie… la peşte, urâţici, prieteni dragi, un hidrofor fiţos, chicotit, sirop de tuse şi flori în copac. Adică ele:

Mulţumesc, tuturor!