Acum două nopţi, pe când Tiţa se uita la The Help, eu terminam cartea după care s-a făcut filmul, un bestseller al cărui titlu a fost extrem de inspirat tradus în română: Culoarea sentimentelor. Apropo, traducerea îi aparţine lui Alin Fumurescu, iar cartea a apărut la Editura Univers.

Subiectul e destul de simplu: Skeeter Phelan, o tânără din Mississippi care visează să ajungă jurnalistă, publică o carte cu interviuri luate femeilor de culoare ce lucrau în casele albilor în America anilor ’60, într-o vreme în care rasismul încă era considerat ca varianta corectă din punct de vedere politic, iar albii se credeau superiori afro americanilor, atitudine poleită cu o aşa-zisă bunăvoinţă. O vor ajuta Aibileen şi Minny, două femei care lucrează în casa prietenelor ei – şi mi-a plăcut mult, mult, mult felul în care a jucat Octavia Spencer rolul lui Minny.

Filmul, care are deja câteva premii la activ şi nominalizări la Globul de Aur, spune povestea acestor femei şi a altora ca ele, dar şi sacrificiile pe care Skeeter le face pentru ca volumul să fie publicat: îşi pierde iubitul şi devine o paria în lumea albilor pentru că a cutezat să spună că aceste femei care le cresc copiii şi le ţin casele au sentimente şi, da, merită mai multă apreciere.

Adevărurile strigate în gura mare. Sau nu?

Sigur, azi, când America are un preşedinte de culoare, pare uşor incredibil că doar în urmă cu 50 de ani rasismul era lăudat în unele state americane iar negrii nici nu aveau drept de vot. Probabil că mentalitatea unora nu s-a schimbat nici acum prea mult, însă legile tranşează problema. Dincolo de acest aspect prezentat în film, mie mi se pare demn de discutat riscul de a spune un adevăr ce nu convine categoriei socio-profesionale din care face parte.

Cei mai mulţi dintre noi trăim social, ne (re)găsim confirmările şi în felul în care cei din jur se raportează la noi şi nu ne place când suntem criticaţi sau ignoraţi. Din motivul ăsta, de multe ori evităm să spunem lucrurilor pe nume.  Mă regăsesc şi eu în categoria asta, poate mai rar decât alţii, pentru că aşa sunt construită eu, însă mi se întâmplă şi mie să tac atunci când aş avea chef, de fapt, să spun!

Şi atunci mă întreb…

CONCURS: Pentru că cei de la Editura Univers sunt nişte drăguţi, am pentru voi un exemplar din “Culoarea sentimentelor”. În schimb, voi trebuie să-mi alegeţi ceva de citit, o carte dintre noile apariţii ale editurii, cu justificare, fireste! Primesc recomandări până marţi la prânz. Succes!

Update: în urma tragerii la sorţi efectuată cu ajutorul prietenilor de pe facebook, câştigătoare volumului Culoarea sentimentelor este Andra! Mulţumesc tuturor pentru recomandări şi participare! Mai facem din astea! :)

Acum mai puţin de o oră, Asociaţia Jurnaliştilor Străini la Hollywood a anunţat, prin vocile lui Gerard Butler, Woody Harrelson, Rashida Jones şi Sofia Vergara, nominalizările pentru cea de a 69-a ediţie a Globurilor de Aur, considerate de industrie ca anunţând favoriţii pentru Oscar. Favoriţii galei de premiere, ce va avea loc pe 15 ianuarie, sunt The Help, The Artist şi The Descendants. Midnight in Paris a primit şi el patru nominalizări.

Premiul Cecil DeMille merge, în 2012, la Morgan Freeman, şi mă bucur tare că e aşa. În 2011 l-a primit Robert DeNiro

Ediţia din acest an, câştigători.

Iată lista completă a nominalizărilor pentru 2012:

1. BEST MOTION PICTURE – DRAMA
THE DESCENDANTS                                                                                                                                                                                                           Sofia Vergara Ad Hominem Enterprises; Fox Searchlight Pictures
THE HELP
DreamWorks Pictures, Participant Media; Touchstone Pictures
HUGO
Paramount Pictures presents a GK Films Production; Paramount Pictures
THE IDES OF MARCH
Columbia Pictures, Cross Creek Pictures, Exclusive Media Group, Crystal City Entertainment; Sony Pictures Releasing
MONEYBALL
Columbia Pictures; Sony Pictures Releasing International
WAR HORSE
DreamWorks Pictures; Touchstone Pictures

2. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A MOTION PICTURE – DRAMA
GLENN CLOSE ALBERT NOBBS
VIOLA DAVIS THE HELP
ROONEY MARA THE GIRL WITH THE DRAGON TATTOO
MERYL STREEP THE IRON LADY
TILDA SWINTON WE NEED TO TALK ABOUT KEVIN

3. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A MOTION PICTURE – DRAMA
GEORGE CLOONEY THE DESCENDANTS
LEONARDO DICAPRIO J. EDGAR
MICHAEL FASSBENDER SHAME
RYAN GOSLING THE IDES OF MARCH
BRAD PITT MONEYBALL

4. BEST MOTION PICTURE – COMEDY OR MUSICAL
50/50
Summit Entertainment and Mandate Pictures; Summit Entertainment
THE ARTIST
a La Petite Reine – Studio 37 – La Classe Americaine – JD Prod- France3 Cinema -Jouror Production-uFilms coproduction; The Weinstein Company
BRIDESMAIDS
Universal Pictures, Relativity Media, Apatow Productions; Universal Pictures
MIDNIGHT IN PARIS
A Mediapro, Versatil Cinema & Gravier Production; Sony Pictures Classics
MY WEEK WITH MARILYN
The Weinstein Company; The Weinstein Company

5. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A MOTION PICTURE – COMEDY OR
MUSICAL
JODIE FOSTER CARNAGE
CHARLIZE THERON YOUNG ADULT
KRISTEN WIIG BRIDESMAIDS
MICHELLE WILLIAMS MY WEEK WITH MARILYN
KATE WINSLET CARNAGE

6. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A MOTION PICTURE – COMEDY OR MUSICAL
JEAN DUJARDIN THE ARTIST
BRENDAN GLEESON THE GUARD
JOSEPH GORDON-LEVITT 50/50
RYAN GOSLING CRAZY, STUPID, LOVE.
OWEN WILSON MIDNIGHT IN PARIS

7. BEST ANIMATED FEATURE FILM
THE ADVENTURES OF TINTIN
Paramount Pictures/Columbia Pictures/ Hemisphere Capital/Amblin Entertainment/Wingnut Films Production/ Kennedy/Marshall Production A Steven Spielberg Film; Paramount Pictures and Columbia Pictures
ARTHUR CHRISTMAS
Columbia Pictures & Sony Pictures Animation; Sony Pictures Releasing International
CARS 2
Walt Disney Pictures, Pixar Animation Studios; Walt Disney Pictures
PUSS IN BOOTS
DreamWorks Animation; Paramount Pictures
RANGO
Paramount Pictures and Nickelodeon Movies present A Blind Wink / GK Films Production; Paramount Pictures

8. BEST FOREIGN LANGUAGE FILM
THE FLOWERS OF WAR (CHINA)
(Jing Ling Shi San Chai)
New Pictures Film Company; New Pictures Film Company
IN THE LAND OF BLOOD AND HONEY (USA)
GK Films; FilmDistrict
THE KID WITH A BIKE (BELGIUM)
(Le Gamin au Velo)
Les Films du Fleuve; Sundance Selects
A SEPARATION (IRAN)
(Jodaeiye Nader az Simin)
Asghar Farhadi; Sony Pictures Classics
THE SKIN I LIVE IN (SPAIN)
(La piel que habito)
El Deseo D.A., S.L.U.; Sony Pictures Classics

9. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A SUPPORTING ROLE IN A MOTION PICTURE
BERENICE BEJO THE ARTIST
JESSICA CHASTAIN THE HELP
JANET MCTEER ALBERT NOBBS
OCTAVIA SPENCER THE HELP
SHAILENE WOODLEY THE DESCENDANTS

10. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A SUPPORTING ROLE IN A MOTION PICTURE
KENNETH BRANAGH MY WEEK WITH MARILYN
ALBERT BROOKS DRIVE
JONAH HILL MONEYBALL
VIGGO MORTENSEN A DANGEROUS METHOD
CHRISTOPHER PLUMMER BEGINNERS

11. BEST DIRECTOR – MOTION PICTURE
WOODY ALLEN MIDNIGHT IN PARIS
GEORGE CLOONEY THE IDES OF MARCH
MICHEL HAZANAVICIUS THE ARTIST
ALEXANDER PAYNE THE DESCENDANTS
MARTIN SCORSESE HUGO

12. BEST SCREENPLAY – MOTION PICTURE
WOODY ALLEN MIDNIGHT IN PARIS
GEORGE CLOONEY, GRANT HESLOV, BEAU WILLIMON THE IDES OF MARCH
MICHEL HAZANAVICIUS THE ARTIST
ALEXANDER PAYNE, NAT FAXON, JIM RASHTHE DESCENDANTS
STEVEN ZAILLIAN, AARON SORKIN MONEYBALL

13. BEST ORIGINAL SCORE – MOTION PICTURE
LUDOVIC BOURCE THE ARTIST
ABEL KORZENIOWSKI W.E.
TRENT REZNOR, ATTICUS ROSS THE GIRL WITH THE DRAGON TATTOO
HOWARD SHORE HUGO
JOHN WILLIAMS WAR HORSE

14. BEST ORIGINAL SONG – MOTION PICTURE
“HELLO HELLO??? — GNOMEO & JULIET
Music by: Elton John
Lyrics by: Bernie Taupin
“THE KEEPER??? — MACHINE GUN PREACHER
Music & Lyrics by: Chris Cornell
“LAY YOUR HEAD DOWN??? — ALBERT NOBBS
Music by: Brian Byrne
Lyrics by: Glenn Close
“THE LIVING PROOF??? — THE HELP
Music by: Mary J. Blige, Thomas Newman, Harvey Mason, Jr.
Lyrics by: Mary J. Blige, Harvey Mason, Jr., Damon Thomas
“MASTERPIECE??? — W.E.
Music & Lyrics by: Madonna, Julie Frost, Jimmy Harry

15. BEST TELEVISION SERIES – DRAMA
AMERICAN HORROR STORY FX
Twentieth Century Fox Television
BOARDWALK EMPIRE HBO
Leverage, Closest to the Hole Productions, Sikelia Productions and Cold Front Productions in association with HBO Entertainment
BOSS STARZ
Lionsgate Television in association with Grammnet NH Productions, Roya Productions and Old Friends Productions
GAME OF THRONES HBO
Bighead, Littlehead, 360 Television, Grok and Generator Productions in association with HBO Entertainment
HOMELAND SHOWTIME
SHOWTIME Presents, Teakwood Lane Productions, Cherry Pie Productions, Keshet, Fox 21

16. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A TELEVISION SERIES – DRAMA
CLAIRE DANES HOMELAND
MIREILLE ENOS THE KILLING
JULIANNA MARGULIES THE GOOD WIFE
MADELEINE STOWE REVENGE
CALLIE THORNE NECESSARY ROUGHNESS

17. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A TELEVISION SERIES – DRAMA
STEVE BUSCEMI BOARDWALK EMPIRE
BRYAN CRANSTON BREAKING BAD
KELSEY GRAMMER BOSS
JEREMY IRONS THE BORGIAS
DAMIAN LEWIS HOMELAND

18. BEST TELEVISION SERIES – COMEDY OR MUSICAL
ENLIGHTENED HBO
Ripcord Productions in association with HBO Entertainment
EPISODES SHOWTIME
SHOWTIME Presents, Hat Trick Productions, Crane Klarik Productions
GLEE FOX
Ryan Murphy Television in association with Twentieth Century Fox Television
MODERN FAMILY ABC
Levitan-Lloyd Productions in association with Twentieth Century Fox Television
NEW GIRL FOX
Chernin Entertainment in association with Twentieth Century Fox Television

19. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A TELEVISION SERIES – COMEDY OR MUSICAL
LAURA DERN ENLIGHTENED
ZOOEY DESCHANEL NEW GIRL
TINA FEY 30 ROCK
LAURA LINNEY THE BIG C
AMY POEHLER PARKS AND RECREATION

20. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A TELEVISION SERIES – COMEDY OR MUSICAL
ALEC BALDWIN 30 ROCK
DAVID DUCHOVNY CALIFORNICATION
JOHNNY GALECKI THE BIG BANG THEORY
THOMAS JANE HUNG
MATT LEBLANC EPISODES

21. BEST MINI-SERIES OR MOTION PICTURE MADE FOR TELEVISION
CINEMA VERITE HBO
A Pariah Production in association with HBO Films
DOWNTON ABBEY (MASTERPIECE) PBS
A Carnival/Masterpiece Co-production
THE HOUR BBC AMERICA
Kudos Film and Television/BBC America co-production.
MILDRED PIERCE HBO
A Killer Films/John Wells Production in association with Metro-Goldwyn-Mayer and HBO Miniseries
TOO BIG TO FAIL HBO
A Spring Creek and A Deuce Three Production in association with HBO Films

22. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A MINI-SERIES OR MOTION PICTURE MADE FOR TELEVISION
ROMOLA GARAI THE HOUR
DIANE LANE CINEMA VERITE
ELIZABETH MCGOVERN DOWNTON ABBEY (MASTERPIECE)
EMILY WATSON APPROPRIATE ADULT
KATE WINSLET MILDRED PIERCE

23. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A MINI-SERIES OR MOTION PICTURE MADE FOR TELEVISION
HUGH BONNEVILLE DOWNTON ABBEY (MASTERPIECE)
IDRIS ELBA LUTHER
WILLIAM HURT TOO BIG TO FAIL
BILL NIGHY PAGE EIGHT (MASTERPIECE)
DOMINIC WEST THE HOUR

24. BEST PERFORMANCE BY AN ACTRESS IN A SUPPORTING ROLE IN A SERIES, MINI-SERIES OR MOTION PICTURE MADE FOR TELEVISION
JESSICA LANGE AMERICAN HORROR STORY
KELLY MACDONALD BOARDWALK EMPIRE
MAGGIE SMITH DOWNTON ABBEY (MASTERPIECE)
SOFIA VERGARA MODERN FAMILY
EVAN RACHEL WOOD MILDRED PIERCE

25. BEST PERFORMANCE BY AN ACTOR IN A SUPPORTING ROLE IN A SERIES,
MINI-SERIES OR MOTION PICTURE MADE FOR TELEVISION
PETER DINKLAGE GAME OF THRONES
PAUL GIAMATTI TOO BIG TO FAIL
GUY PEARCE MILDRED PIERCE
TIM ROBBINS CINEMA VERITE
ERIC STONESTREET MODERN FAMILY

Aseară, la IMAX, fetele de la Oxygen au organizat avanpremiera celui mai recent film din seria Mission: Impossible, ce poartă supratitlul de Ghost Protocol şi îl are ca protagonist (dar şi producător) pe acelaşi Tom Cruise. Apropo, mă aşteptam ca micuţul Tom să arate naşpa pe ditai ecranul IMAX, dar nu, omul încă arată bine, o fi vreo treabă cu scientologia aia a lui, mai… ştii?!

Dar să revenim la film. Filmul are aproximativ 140 de milioane buget, e… Made in Hollywood, fără nici o discuţie, cu tone de efecte speciale, acţiune pe fiecare milimetru pătrat de peliculă, iar în ansablu de multe ori chestii care sfidează logica, cum ar fi furtuna de nisip ce inundă tot oraşul dar nu intră şi în camera de hotel aflată fix în calea ei şi lipsită de o bună parte din peretele de sticlă. Mă rog, poate etajul 100 şi ceva era prea sus pentru furtună, să zicem. Dar mai sunt şi altele.

(apropo, am citit că el a facut chestia asta, nu o dublură)

Cu plus am înregistrat unele situaţii funny în film la care aş fi râs chiar şi dacă nu se auzea clinchetul cristalin produs de Piticu atunci când se amuză de ceva şi faptul că, deşi totul e cam tras de păr, nu există timpi morţi, cadre lungite la nesfârşit… decât poate în parcarea aia jmecheră când doi dintre protagonişti îşi cară pumni şi picioare vreme de câteva minute bune şi totuşi nu par să fie prea afectaţi.

Tot cu plus am înregistrat şi prezenţa, în rol de bad guy, a lui Michael Nyqvist, cel care a jucat în trilogia suedeză Millenium făcută (f bine!) după seria lui Stieg Larssen, mă bucur că Hollywood-ul importă artişti buni din afara cetăţii, iar Michael e bun. Chiar dacă, în Mission: Impossible, a mai pus câteva kile pe el şi are o freză de cocalar.

Mai avem şi una, pardon, două!, bucăţi bune, o blondă (Léa Seydoux) şi-o brună (Paula Patton), ca să mulţumim toate gusturile, nişte product placement, Apple, Dell şi muuult BMW – practic toate maşinile pe care le foloseşte Ethan în scenele de acţiune sunt BMW. Constructorul bavarez de maşini a plătit, pasămite, destul de mult pentru film şi ca să promoveze pachetul EfficientDynamics, două maşini din seria 6, un coupe şi-o decapotabilă, o maşină din seria 3 şi una din seria 1 care probează siguranţa.. o să vedeţi voi cum!

Una peste alta, deşi uşor tras de păr la capitolul acţiune, Mission: Impossible, Ghost Protocol e de văzut pentru două ore de relaxare în goana după cadouri la mall – căci aia chiar e o adevărata misiune imposibila! :))

Sunt eu, domnul Sony, şi am fost pus la muncă, cică să fac o recenzie de film parce que doamna PR a umblat creanga prin urbe aseară, la nu ştiu ce aniversare, aşa că eu am avut de văzut filmul Puss in Boots. E vorba de acelaşi motan ca-n Shrek, doar că povestea se petrece înainte de întâlnirea cu căpcăunul.

Motanul ăsta are cizme, e erou şi prieten cu un ou. Nu, serios, nu glumesc, chiar e prieten cu un ou, un fel de Hopa Mitică Pică-n Fund şi se Ridică, doar că îl cheamă Humpty Dumpty. Şi mai e şi o pisică, fireşte, una… mmm… meseriaşă: Kitty Softpaws. Vocile celor două pisici sunt asigurate de Antonio Banderas şi Selma “ah!” Hayek, doi actori care au mai jucat împreună în câteva filme în care îi făceau praf pe toţi!

Puss şi Oul se cunosc din fragedă pruncie şi sunt cei mai buni prieteni. Oul visează boabe verzi fermecate pe pereţi, alea care au legătură cu Jack şi cu vrejul de fasole, şi îl îndeamnă pe Puss la rele. Dar Puss e bun, ca orice pisică, şi nu vrea să facă rele, până când nu are încotro. Şi uite-aşa, din erou ajunge afiş deasupra căruia scrie WANTED şi nici nu mai vorbeşte cu Oul – ceea ce mi se pare firesc, oricum. Ou vorbitor?! Şi unde mai pui că pare mai indestructibil decât însăşi lanterna Varta!

În fine, nu vreau să vă povestesc filmul, fiindcă am înţeles că nu se face să strici plăcerea oamenilor de a-l urmări. Totuşi, vreau să vă spun că mie mi-a plăcut, mai ales că dacă-l vezi pe un ecran mare mare mare, de trei ori mare, adică în 3D, la IMAX, toată experienţa este încă şi mai mişto, că se văd în detaliu firele din blana lui Puss şi pernuţele lui Kitty. În fapt, cred că e un film aşa de atrăgător încât până şi câinilor le-ar plăcea, fiindcă, ştiţi voi, nimeni nu poate rezista privirii ăleia pe care doar Puss in Boots poate s-o facă. Apropo, vedeţi aici nişte imagini de la casting:

Ca detaliu de culise, vreau doar să mai adaug că aseară am încercat să dansez tango dar nu prea mi-a ieşit. Bine, glumesc, nu asta vreau să vă spun ci despre ideile trăznite care le-au venit celor de la Dreamworks pentru promovarea filmului. În primul rând, au făcut o vizionare cu pisici. Pisici adevărate, ca mine, nu animaţii. Dovada:

 Şi, în fine, cea mai mişto idee, să-l facă pe Puss erou într-o faimoasă reclamă la Old Spice. Priceless!

Look at him. Now look back at me. Now at him. Now back to me. Nu-i aşa că’s mai drăguţ decât el?!

Ieri a început Dakino şi aşa am ajuns să văd aseară, la Patria, “O metodă periculoasă” în regia lui David Cronenberg. Mă interesa, fireşte subiectul, amiciţia profesională dintre Freud (Viggo Mortensen) şi Jung (Michael Fassbender) dar şi să văd ce naiba face Keira Knightley (Sabina Spielrein) în filmul ăsta.

Ei bine, Keira face pe nebuna, în principiu, iar Jung e terapeutul ei, aflat mai pe la începuturile psihanalizei care l-a făcut celebru şi care o studiază aşa de îndeaproape că se petrece şi un transfer de personalităţi şi nu numai între cei doi, lucru pe care nici un psiholog ori psihiatru respectabil nu l-ar face.

Totuşi, pentru ca Jung pare să confirme teoria lui Freud (cu care el însuşi nu este de acord), cum că la baza a ceea ce facem există o motivare cu tentă sexuală, voila cum ajunge s-o pocnească pe Sabina la fund adâncindu-i, în felul acesta, respectul de sine – sunt foarte ironică la faza asta.

De altfel, i-l adânceşte aşa de tare încât Sabina se duce la şcoala de medicină să se facă psihoterapeut, îi lasă un semn pe faţă cu cuţitul de deschis corespondenţa şi îl mai şi dă în gât la Freud pentru comportament indecent. Adică nu pentru că i-a tăbăcit fundul, cum aţi putea crede, ci că după ce i-a transferat ce i-a transferat, a ales să nu-i mai transfere. După unele teorii, Sabina ar fi fost cea care a adâncit disensiunile între cei Freud şi Jung.

Singura perspectivă din care mi-a plăcut filmul e faptul că ilustrează parte din teoriile celor doi protagonişti chiar pe Jung şi Sabina, cu Freud ca observator – bun jocul lui Fassenbender, apropo. În rest, Knightley e cam forţată în rolul de sărită, iar Mortensen e altfel decât mi l-am imaginat pe Jung când i-am citit – lectură obligatorie în facultate! – o parte din lucrări.

Una peste alta, mie nu mi-a plăcut foarte tare filmul, în ciuda faptului că subiectul în sine îmi părea mai mult decât atrăgător şi eram curioasă tare să văd scena primei discuţii între Jung şi Freud, una care cică ar fi durat şi în realitate mai bine de 24 de ore fără întrerupre, să văd mai bine reliefată înfruntarea dintre teoriile celor doi. Dar nu, n-a fost cazul.

Oricum, dacă ajungeţi să-l vedeţi, aştept să citesc alte păreri. Poate am avut eu o seară proastă, nu ştiu ce să zic…

Later Edit: And the winner is… Aniel Pătru, dar cum el nu poate venit, next best e Cristi Clita. Felicitări şi… vizionare plăcută! :)

Tintin este unul dintre cele mai logevive şi îndrăgite caractere de bandă desenată, aventurile sale au fost traduse în 80 de limbi şi vândute în sute de milioane de copii. Există chiar şi un soi de ştiinţă, tintinologie, care studiază păţaniile, simbolurile şi spusele acestui reporter care, dimpreună cu Snowy, căţelul lui, a cucerit Europa şi se pregăteşte acum să treacă Oceanul în cadrul unei aventuri cinematografice.

Stevel Spielberg nu are nevoie, fireşte, de nici o prezentare şi, sper, nici tehnologia IMAX. Ei bine, ia un regizor cu imaginaţie şi experienţă în construcţii epice, un reporter celebru care luptă împotriva nedreptăţilor şi proiectează-le pe IMAX 3D, calitate imbatabilă a sunetului şi a imaginii. Ce rezultă? Iată un preview:

Abia aştept să văd “Aventurile lui Tintin: Secretu licornului” şi, cu ocazia asta, ofer o invitaţie dublă pentru mâine seară, de la ora 18.45, la avanpremiera filmului în România, la IMAX (Afi Palace), celui sau celei care îmi spune de la ce personaj de desene animate ar trebui să învăţăm câte ceva, şi ce. Aveţi vreme până mâine la ora 12, când anunţ câştigătorul sau câştigătoarea.

Întrucât juriul sunt… eu, vă urez inspiraţie! :)

Mulţumesc, Oxygen PR pentru ocazia de a face cadou o experienţă frumoasă unui cititor de printre rânduri :)

Comedy Cluj s-a încheiat aseară, însă doar teoretic, odată cu Gala de premiere a laureaţilor acestei ediţii. O gală în care au fost anunţaţi câştigătorii şi în care unii dintre reprezentaţii sponsorilor au avut ocazia de a fi aplaudaţi pentru susţinerea unui eveniment care să ne descreţească frunţile: Festivalul Internaţional al Filmului de Comedie.

Au urcat pe scenă o parte dintre cei care au jurizat, reprezentantele Kodak, JTI şi BT, directorul Festivalului, Sorin Dan (Felicitări!), o parte din echipă (Biine, Beşliu!) şi câştigătorii. Într-un moment foarte special, Dorel Vişan a făcut o prezentare cu adevărat impresionantă pentru actriţa care a câştigat, seara trecută, premiul de excelenţă al acestei ediţii a Festivalului: doamna Draga Olteanu Matei.

Actriţa (şi nu numai) a avut lacrimi în ochi, a ridicat sala în picioare şi a primit ovaţii, şi a avut un discurs bestial, şi chiar pot să-i spun aşa, de vreme ce fraza “Fornicating under the consent of the king” a fost rostită în cadrul acestui discurs. Şi un catren scurt de Blaga, o ironie extrem de fină dar nu mai puţin muşcătoare la prestaţia deplorabilă a prezentatorului Galei. A fost GENIALĂ!

După Gală am vizionat filmul care a primit “Premiul Publicului”, The Infidel (GB), cel mai bun film pe care l-am văzut eu la acest Festival, foarte curat făcut, foarte bine jucat şi regizat.

Povestea, în două vorbe, este aceea a unui musulman care descoperă că a fost înfiat şi că, în realitate, este evreu, iar filmul surprinde oscilarea lui între religia în care a fost crescut şi cea în care a fost născut. E bun pentru subiect şi e haios pentru că actorul principal trece prin tot soiul de întâmplări el nefiind, de fapt, religios. Foarte mult plăcut.

Dar, cel mai mult, mi-a plăcut de doamna Draga Olteanu Matei. Nu că n-aş fi admirat-o deja dar pentru că, deşi nu mă gândeam că e posibil, după aseară o admir încă şi mai mult.

Ieri în cadrul frumosului Festival am avut plăcerea să revăd Cucoana Chiriţa, film realizat în 1986, pe un scenariu scris – după cum aveam să aflu – chiar de actriţa care interpretează rolul principal, doamna Draga Olteanu Matei. Prezentă la proiecţie, ne-a povestit câteva păţanii de la filmări şi ne-a spus că personajul Coana Chiriţa i-a fost inspirat lui Alecsandri de către bunica lui care era un fel de “early adopter”.

Mie mi s-a părut nemaipomenită emoţia doamnei, căreia i-au dat lacrimile când a urcat pe scenă în aplauzele celor prezenţi. M-am ridicat în picioare. A fost un moment foarte special, şi la fel a fost şi revedere filmului, cu atâtea pociri de limbă română şi franceză, monşer!, furculisioane, amoruri şi cânticele. Vorb’aia: nu se mai fac filme ca pe vremuri, dom’le! :)

Ceea ce mă aduce la următorul film văzut aseară, Din dragoste cu cele mai bune intenţii, avanpremieră. Probabil că mi-ar fi putut plăcea, dacă nu eram la un festival de film de comedie. Dar sunt la un festival de comedii, iar filmul nu se poate încadra la această categorie, aşa că am avut tot timpul senzaţia că sunt un pic păcălită. În fine, o să revin cu subiectul, că merită un post separat.

Acum ne pregătim de un alt prânz a la Hădean. Adi Hădean şi, mai târziu, de Gala d închidere. Apropo, filmul câştigător la secţiunea scurt metraje e chiar favoritul meu! :)

Zi ploioasă azi în Cluj. Pe fereastra camerei mansardate în care dorm nu se vede nici cerul ci doar o pâclă griulie ce are efectele a zece somnifere. Cu toate astea, şi pentru că bătea Auraş la uşă, m-am mobilizat întru mic dejun în perspectiva unei căni serioase de cafea. Între timp, încerc să-mi aranjez şi câteva interviuri cu oaspeţii de la Comedy Cluj. Sper să şi iasă. Mâine ştiu că am eu de dat interiu la TVR.

După cafea şi după antibiotic şi calmante pentru dintele netrebnic mă gândesc serios la ce aş putea scrie despre Festival azi, întrucât ieri, din cauza programului “conex”, nu am apucat să văd altceva decât, din nou (şi oportun) seria de scurt metraje. La fix pentru a-mi schimba ordinea preferinţelor (sunt şi în juriul acestei secţiuni), dar nu şi pentru a mă răzgândi în ceea ce priveşte câştigătorul. De altfel, acesta a fost stabilit în unanimitate. Şi nu, nu e cel de mai jos, deşi trebuie să admit că nici ăsta nu mi-a displăcut:

În rest, am hălăduit un pic prin oraş şi am descoperit Piaţa Muzeului (şi Camino, locul unde găteşte Adi Hădean, dar despre asta într-un episod viitor), un loc parcă din alt timp care mi-a amintit de Lisabona şi de care m-am îndrăgostit instant! Şi am descoperit-o şi pe doamna asta :)

Bună dimineaţa de la Cluj! Stăm, o mână de bloggeri, la cafeneaua “oficială” a Festivalului Internaţional de Film e Comedie de la Cluj, fiecare cu laptopul în faţă, concentraţi să ne scriem articolele şi îmi e drag de numa’ atmosfera asta pe care o recunosc şi de la alte evenimente la care am participat prin ţară. Totuşi, ce filme am văzut ieri?

De la ora 15 am ajuns la Cinema Victoria unde am văzut seria de scurt metraje din competiţie, pe care le voi şi juriza, vreo 10 bucăţi, mai lungi sau mai scurte, cele mai multe dintre ele cu idei care m-au cucerit, lucruri care practic i se pot întâmpla oricui şi chiar se întâmplă! De la povestea fetei singure pe care toate neamurile femeieşti o privesc cu milă şi se străduiesc s-o cupleze până la turismul funerar, dragostea instant şi ce anume o poate face să dispară (HINT: nu vă mai scobiţi în nas!) şi părinţi şi pisici.

Nu vă pot să vă spun ce favoriţi am din pricină că nu toată lumea a văzut filmele şi nu vreau să influenţez pe nimeni… cel puţin nu în scris! Voi avea ocazia, totuşi, s-o fac în această seară când vom avea parte de o altă proiecţie a lor, diseară de la ora 19.30 :D

Un alt film – lung metraj de data asta – văzut ieri a fost Visul lui Adalbert (România), R: Gabriel Achim, film de asemenea aflat în competiţie. O comedie neagră ce face trimitere (din nou!) la vremurile apuse ale comunismului, gen “asta suntem, cu asta defilăm”, după cum s-a justificat regizorul la momentul Q&A de după proiecţie.

Subiectul şi acţiunea sunt din epoca de aur, all right, dar acest lucru nu m-a deranjat fiindcă mi-a plăcut la nebunie jocul eroului principal, Gabriel Spahiu. Lucrurile se petrec într-o întreprindere de partid şi de stat, de ziua partidului, iar filmul scoate în evdenţă, cu umor, pupîncurismul vremurilor, mica înţelegere, toate tabu-urile vremii, de la aparatele video care făceau din proprietar un manager de mini-cinema chiar la el acasă, până la coverurile vremii (piesa Evei Kiss, “E scris în stele”), Daciile care trebuiau împinse ca s-o ia din loc ori lifturile pe care erau tristele cartoane cu “defect”.

De menţionat că povestea filmului porneşte de la o legendă urbană despre care nu m-ar mira să fie bazată pe un fapt real. Indiferent dacă aţi prins vremurile cu pricina sau nu, vă recomand să vedeţi filmul, findcă o să vă facă să zâmbiţi dacă nu chiar să râdeţi! Ceea ce e întotdeauna bine, nu-i aşa?

A! Şi m-a bucurat foarte tare mulţimea de oameni prezenţi la proiecţia de aseară. Bravo, Cluj, bun aşa!