Acum un an pe vremea asta ploua mocănește și era frig. Îmi amintesc bine asta, fiindcă mă uitam spre balcon și, implicit, pe geam, tot la câteva minute. Pe balcon, la locul lui preferat, învelit într-un pled roșu, stătea Domnul Sony, cel mai bun motan din lume!
După aproape trei luni nepisicești, dar cu dor de Domnul Sony, am fost din nou sedusă de o pisică. Un pui de mâță care a ajuns la mine pe căi nu chiar drepte și care, teoretic, era motan, numai că s-a dovedit a fi o fetiță. Și pentru că trebuia să poarte un nume, i s-a spus Lady Maxine Jazz from House of Gardiunor.
Suntem împreună de două săptămâni, e mică, plină de energie și idei, exasperantă pe alocuri, lipicioasă când are chef, vorbăreață și… ăăă, am zis că e zvăpăiată rău?! Are, cu aproximație vreo trei luni, și a ajuns la mine pentru că fosta ei stăpână a dat-o afară din casă pe motiv că a spart o vază.
Pierderea unui prieten patruped, mai ales unul pe care l-ai avut mereu în preajmă, în casă, vreme de aproape 11 ani, este, fără îndoială, un moment trist şi greu. Mai ales când diagnosticul vine din senin, mai ales după ce, în ciuda rezultatelor de la analize, ai făcut tot ce se (mai) putea, sperând că, cine ştie, apare vreo minune. Tu, cea fără de răbdare, ai tăiat felii de ficat sau carne în bucăţi mici, le-ai pus în faţa bolnavului şi ai numărat fiecare dumicat, apoi fiecare lipăit din bolul cu apă şi minute de somn profund şi ai sperat că fiecare mililitru de tratament împins cu seringa îl va ajuta pe prietenul blănos să demonstreze că, într-adevăr, pisicile au nouă vieţi.
Şi când, într-un final, după ce a fost mai bine, starea lui a devenit foarte rea, ai luat decizia corectă pentru el şi l-ai dus la medic, de data asta ca să-l scape de chin. Şi ai stat cu el până în ultimul moment, după care l-ai pus într-o cutie frumoasă alături de jucăria preferată, ai săpat o groapă şi ţi-ai luat la revedere.
Am trecut prin toate astea acum zece zile cu Domnul Sony şi tot nu pot să scriu despre ele la persoana întâi.
Ăsta e un text vechi, de prin 2007. Descrie, însă, întâlnirea mea cu Sony într-o manieră în care sper că devine mai clar că motanul ăsta şi cu mine trebuia să avem o istorie împreună. Că eu nu ştiu pe nimeni care să fi “înfiat” un pisic de la o băcănie. Sunt sigură că mi s-a făcut poftă de clătite ca să mă duc să iau ulei pentru ca, de fapt, să ne întâlnim şi să plec acasă cu e şi apoi să petrecem ăstia 11 ani împreună. Citiţi mai jos cum a început şi o sa scriu ce am învăţat în aceşti ani şi în aceste zile cu el.
Planul pentru azi era să vă spun o poveste cu un om fain şi gânduri bune, aşa cum îmi plac mie poveştile. Ieri seară, însă, Domnul Sony nu prea s-a simţit bine. A fost foarte apatic, n-a mâncat, n-a băut, iar apa pe care i-am dat-o eu cu seringa a vărsat-o. Azi l-am dus la medic.
Şi după aia s-a prăvălit cerul peste mine. Aş spune “din senin”, că aşa e, dar toată săptămâna asta mi-a plouat, atât la propriu cât şi la figurat. Aşteptam Paştele ca să mă liniştesc un pic. Şi m-am liniştit pentru că, brusc, nu mai contează decât Sony. Care, se pare, şi-a epuizat înainte de vreme toate vieţile alea multe şi mai are doar una, mititică şi firavă, cam ca sângele, extrem de anemic, ce-i curge acum prin vene.
Guest post by Domnul Sony. Adică eu, motanul!
Fără modestie, eu cred despre mine că sunt deştept. Probabil are legătură cu educaţia şi toate cărţile alea peste care am dormit din când în când, poate că scurta perioadă în care am purtat agăţat de coadă atributul “maidanez” o fi avut şi ea vreo importanţă, sau faptul că am fost lăsat singur acasă, în câteva rânduri chiar!
Prin urmare, când a venit o cutie mare de la curier cu mâncare “pentru pisici isteţe” am fost sigur că nu au greşit adresa: sigur era pentru mine!
M-am enervat destul săptămâna asta cu gluma anului, legi tâmpite şi specialişti în.. orice!, aşa că schimbăm registrul, trecem pe pisici!
Domnul Sony e bolnav şi morocănos şi supărat pe mine pentru că l-am dus la medic să-i fac injecţii. Dar poate dacă…
Noi trebuie să găsim acum hrana pentru dietă motani cu, of!, probleme renale, aşa că fără trataţii. Dar şi dacă ar primi vreo trataţie, ce?, credeţi că s-ar cuminţi cumva?!
Oricum, mi-a plăcut mult de tot reclama!
Dacă aveţi pisică, puteţi s-o bagaţi la galeria pisicilor care fac promisiuni. Nu ca ar ajuta la ceva, doar aşa, ca să vă distraţi!
De câteva săptămâni, Domnul Sony a rămas singurul Sony complet funcţional în casă, vechiul laptop cu acelaşi nume devenind, cel mult, un desktop care moare când ţi-e lumea mai dragă. Întrebând în dreapta şi în stânga cu ce-aş putea să-l înlocuiesc, în buget, cum ar veni, să fie zvelt dar rezistent, uşor dar cu greutate, zburdalnic dar nu şi alunecos, devreme acasă şi, eventual, să scrie singur texte, strategii şi prezentări, mi s-a spus că aşa ceva nu există. Dar dacă sunt gata să renunţ la partea cu scrisul, aş putea încerca un Lenovo.
După alte permutări de caracteristici, modelul IdeaPad U310 a plecat acasă cu mine. De la Flanco, că acolo a fost cea mai bună ofertă pentru el (sic!)! Da’ nu văd să mai fie. Lăsaţi, sunt altele.
Guest post by Domnul Sony, adică eu, motanul!
Eu nu am primit nici un cadou de Mos Nicolae ăsta, fiindcă nu am ghetuţe! Nici măcar o nuia nu am primit, că poate era bună şi aia să ne jucăm un pic, poate avea o fundă de care să trag, pe care să o stric, în care să mă împachetez! Deşi, în principiu, cred că am fost destul de cuminte, pot să spun. Adică, ce năzbâţii mari poate face o pisică?! (nu e nevoie să răspundeţi la întrebarea asta!!!)
Mă rog, nu cred că trebuia să încep cu asta, dar abia am pus labele pe tastatură, şi am considerat că e potrivit să profit de acest aspect. Oricum, eu trebuie să scriu despre premiul pentru cititori, ultimul din seria de anul ăsta, adică de acum, când blogul nostru a făcut trei ani, şi zic “al nostru”, fiindcă şi eu am partea mea de trafic aici. Mai avem cadouri şi luni, marţi, miercuri, ba chiar şi joi, adică ieri.
Publicate recent
Categories
- Barbatii. Ghid de buzunar
- Cântece şi încântări
- Carte
- concurs
- De suflet
- De-ale fetelor
- Dileme
- Din casă
- dinRomania
- domnul Sony & Maxine Jazz
- evenimente
- Filme
- FITS
- Foto
- ganduri printre randuri
- Interviuri
- Necategorizate
- Obiceiuri sănătoase
- Online stuff
- PR sau piar
- ţara mea de d'oh!
- Teatru
- texte de tot râsu'
Ză claud
bloggeri
blogging
blogosfera
bucurii
campanii
comedy cluj
comunicare
concert
concerte
concurs
copii
dans
domnul sony
eveniment
evenimente
farmec
Festival
festivalul international de teatru de la sibiu
festivaluri
film
filme
FITS
ganduri printre randuri
ideo ideis
interviu
interviuri
lectii de fericire
marta usurelu
muzica
obiceiuri sanatoase
pisici
politică
povesti
PR
premii
promo
relatii publice
revista biz
romania
Sibiu
social media
teatru
TIFF
umor
vodafone