Îmi plăcea teribil Peter Falk, cu aerul lui zăpăcit şi neîngrijit, de nu l-ar fi băgat nimeni în seamă, aiurit cum era, cu nelipsitul trabuc şi cu veşnica revenire, şiret-umilă: ăăă… just one more thing! Ştiu că era doar un rol, doar unul dintre rolurile lui, dar ăsta i s-a potrivit mânuşă.
De-acum n-o să mai pună întrebări. The End, gata.
Da, si mie imi placea.
Naivitatea este la fel de eficienta ca oricare alta strategie.