Te bate lumea din bula ta la cap să ieși la vot, hm?
Artiștii preferați îți spun același lucru: Ieși la vot! Obsesiv, de două luni. Ieși la vot. Votează. Oamenii exasperați de lipsa de implicare civică tot repetă asta. Nu-i interesează cu cine votezi, e alegerea ta, numai vor să vadă că-ți pasă și ție destul cât să faci acest minim efort. Sunt supărați pe tine că n-ai votat și uite unde s-a ajuns.
Dar pe tine nu te interesează chestiile astea. Înțelegi că e nasol cu actuala conducere, te plângi și tu toată ziua de neajunsuri, le vezi la tot pasul, le simți, te enervează și pe tine chestiile care se întâmplă și n-ar trebui sau alea care nu se întâmplă și ar trebui. Că ți s-au promis. Da, și ție. În ciuda faptului că nu-ți pasă și nu te interesează.

Ani la rând m-am ferit să ies din casă la Noaptea Muzeelor și, admit onest, am zâmbit la vederea cozilor imense de la intrări: păi, dacă tot te pasionează arta, ce contează câțiva lei pentru bilet?
Dar, pe măsură ce-au trecut anii, am devenit un mic fan al manifestării pentru că, între timp, au început să fie organizate tot felul de evenimente speciale în noaptea asta, expoziții pe care ai ocazia să le vezi doar atunci. Mai mult, am decis că orașul plin de plimbăreți culturali are ceva mișto, occidental, pe placul meu.
Anul ăsta, mă plimb între Primăverii și Odeon, via Piața Victoriei, la expozițiile unde se îmbină arta și tehnologia, și musai îmi iau o baterie externă cu mine pentru telefon, că o să-mi trebuiască.

Șoferii de taxi se simt amenințați de UBER și Bolt și-au făcut atâtea proteste încât onor Guvernul, dintr-un simplu calcul electoral, le-a pus în brațe o OUG prin care schimbă legea în defavoarea companiilor de ride-sharing. Că ăștia de foloseam serviciile UBER și Bolt oricum nu prea votam PSD, deci n-au pierdut nimic de la noi.

Taximetriștii o dau cu legea în sus și legea în jos, însă uită să compare calitatea serviciilor, faptul că orice ban în plus – și cine nu lasă ceva în plus la taxi?! – e venit nefiscalizat, că o ard în stații și nu fac curse decât unde, când, cu cine și cu cât au chef, că mașinile lor sunt adesea neîngrijite iar atitudinea lor e de rahat.
Vor lege? Păi să vedem ce zice legea!

Am avut o învățătoare minunată, doamna Petcu. Era aproape de pensie, sătulă, poate, de atâtea generații de drăcușori pe care-i disciplinase și-i învățase să scrie, să citească și să socotească. Se mai și enerva uneori, dar eu mi-o amintesc mereu cu privire caldă și zâmbitoare. Am avut noroc, deci, de-o învățătoare bună.

Azi îmi amintește FB Memories că, acum un an, a fost cel mai greu moment din viața mea. A fost ziua în care l-am lăsat pe tata să plece. Avea să se întâmple, în fapt, peste încă 12 zile. Dar el azi a decis că nu vrea să treacă prin calvarul unui ???tratament??? care nu l-ar fi vindecat sau măcar ameliorat, iar eu am ales să respect asta.

M-am uitat la Game of Thrones abia în toamna lui 2016, când mi-am luat vreo trei săptămâni sălbatice (și sabatice) pentru mine, ca să mă deconectez de la o situație personală nașpa.
Mai încercasem, în câteva rânduri, chiar, să mă uit la serial, dar pur și simplu nu m-a prins. Pentru mine, majoritatea serialelor reprezintă o formă de entertainment care îmi permite să-mi fac pașii pe bandă în timp ce le urmăresc, dar GoT nu e așa. Sunt multe personaje, multe încâlcituri, trebuie atenție, altfel pierzi firul și adio plăcere de a urmări.

Sunt, din unele puncte de vedere, o persoană mai degrabă conservatoare. De la unele alimente pe care refuz să le consum încă din copilărie, deși probabil gusturile și papilele mi s-au mai schimbat, la dragostea pentru print, desene animate clasice, muzică și m-aș mai putea gândi la exemple, probabil, dar cred că ați prins ideea.

În schimb, sunt fascinată de noile tehnologii, de tot ce înseamnă R&D și descoperiri, tratamente și instrumente inovatoare cu aplicare în te miri ce domenii. N-o să admit prea curând inevitabilul, și anume că AI o să decimeze (dacă nu mai rău) joburile în frumoasa industrie a comunicării și scrie deja știri de capul lui, dar mi se pare fascinant nivelul de desăvârșire la care ne-au dus curiozitatea și creativitatea.
În categoria asta intră și chestiile care țin de tehnologie și, mai mult, îmbinarea între artă și tehnologie.

Săptămâna trecută, în timp ce instanțele supreme de pe internet se lamentau că Selly n-are ce căuta în DoR, ???unde o să ajungem????, eu ziceam Mulțumesc! cu două mâini că cineva își bate capul și ne ajută să pricepem cine, unde, cum e și ce vrea ???tineretul din ziua de azi???.
Deci plecăciune, DoR, Irina și Cristi, cumpăr revista de când a apărut, dar mi-am făcut abonament pe chestia asta!

M-am bucurat și eu azi, ca toată lumea din bula mea, de donația OMV Petrom – în caz că n-ați aflat, au donat 10 (zece!) milioane de euro pentru construcția spitalului de oncopediatrie, proiect al celor de la Dăruiește Viața cu care v-am mai făcut și eu capul calendar în oarece rânduri.

Dincolo de generozitatea companiei, însă, aș vrea să vă amintiți să vă aplaudați și pe voi, cei mulți care faceți donații recurente pentru programe și proiecte minunate, pentru jurnalism onest și responsabil, pentru ca niște oameni – cauze aparent pierdute de sistemul nostru sanitar – să regăsească speranța și să se trateze în afara României.

La finele anului trecut, BASG – autoritatea austriacă însărcinată să vegheze la siguranța îngrijirii sănătății, un fel de ANM de la noi – a dat un comunicat și a zis că AurDerm, o cremă românească pretins naturală, ar conține substanțe care sunt cât de poate de chimice. Comunicatul lor e în germană, dar, chiar și dacă ți-e lene să-i dai un google translate, tot recunoști substanțele chimice la care fac referire: Diclofenac (antiinflamator), Lidocain, Benzocain, Procain (anestezice locale, toate trei), Clobetasolpropionat (un corticosteroid) und Ketoconazol (antifungic, substanța activă din Nizoral).
Ieri, autoritatea română, ANM, a catadicsit să facă o informare în acest sens, avertizând că pomada-minune nu e deloc ce pretinde a fi. Au postat și pe pagina lor de FB, iar reacțiile românilor la această postare ne arată foarte clar că probabil nu ne mai facem bine.