Ani la rând m-am ferit să ies din casă la Noaptea Muzeelor și, admit onest, am zâmbit la vederea cozilor imense de la intrări: păi, dacă tot te pasionează arta, ce contează câțiva lei pentru bilet?
Dar, pe măsură ce-au trecut anii, am devenit un mic fan al manifestării pentru că, între timp, au început să fie organizate tot felul de evenimente speciale în noaptea asta, expoziții pe care ai ocazia să le vezi doar atunci. Mai mult, am decis că orașul plin de plimbăreți culturali are ceva mișto, occidental, pe placul meu.
Anul ăsta, mă plimb între Primăverii și Odeon, via Piața Victoriei, la expozițiile unde se îmbină arta și tehnologia, și musai îmi iau o baterie externă cu mine pentru telefon, că o să-mi trebuiască.
O să mă opresc întâi la MARe, Muzeul de Artă Recentă, în Primăverii, unde-s mai multe expoziții și evenimente plănuite pentru Noaptea Muzeelor – detalii aici. Mă interesează mai ales să văd cum prinde viață arta prin realitatea augmentată via dARe by Samsung, aplicația despre care am mai povestit. Mă interesează în special cele semnate Gorzo (Al treilea sex) și Comănescu (Big Smile și fără ochi) pentru care admit că am o oarece slăbiciune, dar mai sunt și alți autori: Ion Grigorescu (Geniul), Anca Mureșan (Dulapul), Corduța Cernea (Complicity), Regele Ionescu (Documentar) sau Ștefan Ungureanu (The visible effort).
De altfel, la MARe o să dau o fugă și după prânz, cândva, pentru că am primit acces ???în spatele scenei???, cum ar veni, și-s curioasă ca o pisică să văd cum se pregătesc oamenii și expozițiile. Bașca, emoțiile alea de organizare – o să vină lume? câtă lume o să vină? e totul ok? se văd bine lucrările? cade lumina perfect? – îmi sunt familiare și prețioase.
Iar pe seară o să revin ca să văd bucuria plimbăreților culturali. E o uimire nedisimulată și foarte faină când oamenii văd cum o lucrare de artă statică prinde viață sub ochii lor, scanată cu o aplicație din telefon, iar mie îmi plac Oh-urile și Ah-urile alea de descoperire, e o bucurie autentică acolo, cam ca pe vremea în care eram copii!
După MARe, trec pe la Qreator, unde-s animate 30 de picturi clasice pe muzica lui Silent Strike, apoi mă duc să văd dinozaurii dansând în jurul clădirii Bucharest Tower Center într-un proiect de video mapping by Aural Eye pus la cale de gașca de la One Night Gallery:
Apoi mă duc la Odeon, pentru încă un eveniment marca One Night Gallery, de data asta Love Pren, adică Sebastian Pren, graphic designer și ilustrator, pasionat de fonturi și forme geometrice, ale cărui lucrări au fost expuse în galerii din Europa și publicate în reviste cool precum It’s Nice That sau GORGO și care a lucratcu branduri precum Google, Levi’s, FABRICA sau United Colors of Benetton.
One Night Gallery e fix cum îi spune și numele, o expoziție de-o noapte, dacă nu mergeți sămbătă seara, gata, pa!, nu mai aveți când s-o vedeți, așa că eu zic să vă duceți, mai ales că tura asta ne vom putea transpune într-una dintre lucrările lui Pren prin intermediul unei noi componente care îmbină arta și tehnologia: transferul de stil artistic (Live Neural Art), o tehnică de inteligență artificială care extrage un stil artistic dintr-o lucrare și apoi mută utilizatorul în ???realitatea??? respectivă. Și, desigur, lucrările care se vor anima via dARe by Samsung, că de-aia am și zis că am nevoie de bateria externă. Practic, Odeon se transformă în teren de joacă viu și colorat, începând cu fațada pe care o să fie o proiecție de video mapping. După care o să fie o petrecere cu Toma Alistar la butoane.
Deci v-am făcut program, gata! Ah! Pentru cine a deschis telefoanele mai târziu, ca să zic așa, dARe e de găsit și descărcat gratuit aici – pentru Android, și aici – pentru iPhone. Gata. Acum știți tot!
Leave a Comment