Chiar dacă fenomenul nu mai e chiar nou, chiar dacă multe branduri au priceput că trebuie să fie “acolo”, există agenţii specializate şi toate agenţiile respectabile de PR şi comunicare includ aşa ceva în strategiile propuse clienţilor (apropo, sunt pro content la PR nu la digital!), oamenii implicaţi în fenomen încă mai au de învăţat, mai ales că domeniul evoluează atât de repede.

În contextul ăsta salut şi aplaud continuarea evenimentelor BIZ din seria SMS – Social Media Summit. În 2013, echipa de şoc a presei (aş zice presa de business, dar eu creştere în print precum a avut BIZ-ul nu mai ştiu la nimeni în perioada de criză) pregăteşte cinci astfel de evenimente,  la Bucureşti, pe 5 martie, la Iaşi, pe 15 martie, la Sibiu, pe 12 iunie (în timpul FITS, apropo), în Arad, pe 26 septembrie, şi în Cluj, pe 5 decembrie.Şi, desigur, cele două tabere SMS de la Pârâul Rece, ediţiile de vară şi de iarnă.

De ieri, după cum v-am mai spus, sunt la Pârâul Rece, pentru ediţia cu numărul 4 a Social Media Camp by Biz. Noi îi zicem SMS, că e fie Summer, fie Snow, şi ne place, pe de-o parte pentru că ne întâlnim, bloggeri cu clienţi şi cu agenţii, şi pe de altă parte pentru că izolarea (în grup) ne impune cumva să discutăm diverse chestii legate de… industria asta (e mult spus “industrie”, însă, aşa cum remarca cineva ieri, e mai degrabă o nişă) şi, desigur, să ne şi distrăm.

Prima zi a început cu autoprezentările şi aşteptările fiecăruia, poate mai timide decât mă aşteptam. Dar timiditatea n-a durat mult, pentu că primul vorbitor a fost Chinezu, care n-a menajat pe nimeni şi care, deşi, în general, abundă de optimism, acum a vorbit despre partea goală a paharului, cu câte trei exemple concrete pentru fiecare categorie de “actori” împlicată în Social Media.

Dragi prieteni din blogosferă, piarosferă, marketosferă, agenţiosferă, clientosferă şi alte sfere înrudite cu acestea, se cuvine să ştiţi că între 13 şi 16 decembrie are loc, la Pârâul Rece, o nouă ediţie de Social Media Snow Camp by Revista BIZ, şi vă spun asta doar fiindcă-mi sunteţi simpatici (unii dintre voi, în orice caz!) iar locurile sunt limitate.

Indiferent dacă aţi mai participat sau nu, ar trebui sa veniţi pentru că lucrurile s-au mai schimbat la capitolul Agendă, nu mai discutăm, doar, ci facem şi nişte workshopuri, punem la cale o campanie, adică, un exerciţiu util, fiindcă la teorie poate mai ştim, dar c-o practică toţi suntem datori! Tocmai de aceea, am alcatuit o cerere-tip pentru şefii voştri, cu zece motive pentru care ar trebui ca voi să veniţi la SMS Camp iar ei să plătească şi să vă dea două zile, atenţie!, doar aparent libere: joi şi vineri! Restul, sâmbătă şi duminică, sunt de la voi, bonus!

Ştiţi că-mi place BIZ, pentru că se străduiesc în primul rând să fie (ştiţi că printul n-o duce prea bine zilele astea) şi, mai mult, mult mai mult decât atât, să fie speciali, să aibă abordări diferite şi să propună dialoguri pentru diverse categorii cum ar fi, de exemplu, bloggerii şi companiile, sau să facă tot soiul de numere speciale şi evenimente. Îmi place că au curaj şi că, fără să renunţe la print, au investit în online.

Suntem asaltaţi, zilnic, de zeci de mesaje publicitare. Probabil sute, dacă punem la socoteală fiecare panou, fiecare logo la vedere pe hainele celor cu care interacţionăm, fiecare brand de maşină din trafic, vitrine, reclame la radio, online, TV, presă.

Unii mută canalul la reclame, eu dau mai tare fiindcă vreau să văd cum şi ce comunică brandurile, e meseria mea, e pasiunea mea. Dar dacă am vorbi aşa:

pe stradă, la cinema, peste tot, cum ar fi? :))))) (mă rog, unora chiar li se întâmplă, să ştiţi!)

O să vedem, între 12 şi 16 noiembrie, la Zilele BIZ! Foarte tare promo, Marta & Co! :)

Săptămâna trecută, cei de la revista BIZ au mai făcut o năzbâtie cum numai ei ştiu, una de bine, se înţelege, adică,  împreună cu Unlock Market Research, au lansat Topul celor mai puternice branduri româneşti. Studiul s-a făcut pe un eşantion de 1200 de persoane, iar în cercetare s-a ţinut cont de investiţia de încredere şi afectivitate a consumatorilor, şi nu de indicatorii financiari.

Înainte să văd clasamentul, m-am gândit şi eu care ar fi brandurile româneşti care mi-au dobândit încrederea, dar şi care au confirmat-o în timp. Şi m-am tot gândit, fiincă, aparent, nu sunt top of mind mărci preferate! Oricum, aş zice clar că Farmec e una dintre mărci – ei fac diferenţa între Farmec şi Gerovital, şi e corect aşa, pentru că sunt două branduri diferite, dar pentru mine, acum, şi Gerovital e tot Farmec, de vreme ce compania a cumpărat marca.

Revista BIZ a mai făcut o ispravă, joi, prin lansarea ediţiei a doua a topului celor mai fascinante branduri din România. N-am reuţit să ajung la evenimentul de la cafeneaua Forza Rossa, dar am reuşit să aflu câteva lucruri despre “fascinabilitatea” brandurilor via Adina Vlad de la Unlock Research, cei care s-au ocupat de studiu. Şi topul, fireşte! :)

Fascinaţia este despre emoţii şi, la fel ca acestea, se “răcoreşte” dacă nu e întreţinută. Definirea fascinatiei este, fireşte, importantă, de aceea Unlock a realizat un model care compune fascinatia unui brand printr-un cumul de sase factori: provocare (21,5%), responsabilitate (26,7%), originalitate (19,8%), putere (16,4%), libertate (11,7%) si carisma (4%). Din punct de vedere pur empiric, s-ar putea spune ca un brand fascinant ar trebui sa aiba carisma, sa atraga oamenii catre el, dar topul  demonstreaza ca nu este suficienta doar carisma.

Trebuie să recunosc că mie mi se pare… fascinantă fascinaţia românilor pentru Ferrari, marcă aflată pentru a doua oară pe primul loc în acest top, şi menţionată în sondajul celor de la Unlock mai ales pentru originalitate şi putere. Evident, pentru cei mai mulţi români, Ferrari e un brand aspiraţional, şi totuşi nu pricep de ce chiar asta e cea mai fascinantă marcă pentru români, mi se pare aproape amuzant că asta e ceea ce visăm. Pe locul doi, românii au plasat Jack Daniel’s, ne plac petrecerile, se pare, şi ceea ce e asociat cu brandul: prieteni, distracţie, dar şi tradiţie. Pe trei avem un new entry, Axe, brand ale cărui campanii au contribuit, se pare, la fascinabilitate, iar pe patru, din nou, întrucâtva amuzant, Durex, un brand fascinant, se pare, dar un produs insuficient folosit, dacă e să ne luăm după statisticile referitoare la numărul de avorturi din România.

Urmează, în Top 10, două beri, Stella Artois şi Heineken, din nou un brand motorizat, Harley Davidson, apoi Rom (fără doar şi poate, datorită campaniilor de anul trecut a urcat 21 de poziţii), din nou cai putere, adică Porsche, şi, în fine, un brand fashion, Zara, care e încă preferatul românilor, în ciuda campaniilor puternice făcute de H&M în ţara noatră.

Una peste alta, cred că suntem un pic cam snobi! :))

Şi câteva din mărcile care îmi plac mie, într-o ordine complet brambura: Ikea, Nokia, Sony (Vaio), Adidas, Farmec, Vodafone, Carlsberg, Burberry, Virgin, Cirque du Soleil (şi altele) – la unele sunt fan al produselor, la altele îmi plac reclamele şi/sau felul în care comunică.

Pe voi ce branduri vă fascinează?

Poate ştiţi, poate nu, dar Revista BIZ (iar) a făcut Top Social Brands, adică un clasament al companiilor campioane în Social Media de pe la noi. Treaba asta se află la ediţia cu numărul patru şi a tot evoluat de atunci, tot asa cum a făcut-o şi industria, iar topul se află aici.

Am auzit că ar fi fost oaresce discuţii privind ordinea în clasamentul propus de BIZ, poate justificate, poate nu, asta e mai puţin important. Ceea ce este important, însă, e că sunt companii care investesc, şi nu puţin, în social media! E important pentru că se apropie de noi – şi când zic noi, nu zic (doar) bloggeri ci consumatori – e important că investesc, e important că învaţă cum arhitectura comunicaţională se redesenează, că vechile fortăreţe construite în jurul brandurilor trebuie să devină, odată cu şi în Social Media, prietenoase case deschise. Bucuroşi de oaspeţi?

Sigur că interesul final în toată împrietenirea asta e dat de nişte obiective de business – cu toţii o ştim! Dar interesul ăsta e comun pentru toate brandurile, chiar şi tanti Florica de la care iau eu brânză în piaţă e interesată de asta, la fel buticarul din colţ, însă, cumva, eu simt nevoia să le felicit pentru cele care îşi asumă riscurile deschiderii către comunicarea directă cu publicul.

Şi, fix din perspectiva asta, dragi social media users, mai ales bloggeri şi mai ales cei care au ceva influenţă prin mediul ăsta, poate că ar trebui să ne gândim de două ori înainte să ardem smetii campaniilor pe care companiile le fac în Social Media, cu sau fără activare pe bloguri. Nu pentru că, dacă îi criticăm, ne-am lins pe bot de buget data viitoare, ci pentru că, dacă îi criticăm, s-ar putea să ridice podurile la fortăreaţa aia de care ziceam mai sus.

Companiile învaţă Social Media, şi la fel şi noi.  Zgomotul de pe FB sau Twitter poate fi amuzant, la fel şi nenumăratele poze #yola şi #yocu, dar, din când în când, mie chiar îmi place să aflu ce mai fac brandurile mele preferate. Aşa că,  în loc să le criticăm tentativele de apropiere, nu mai bine încurajăm această apropiere şi, fireşte, când e cazul, le atragem atenţia asupra a ceea ce nu fac bine?

Nu de alta, dar presupun că fiecare dintre noi ar prefera nişte explicaţii în locul smetiei, nu?

PS Dragi branduri, azi v-am luat apărarea, fiindcă am pus accent pe faptul că faceţi lucruri în Social Media, şi nu neapărat pe ce şi cum faceţi asta. Totuşi, e bine să ştiţi că nimănui nu-i place să primească invitaţii fără rost sau, şi mai rău, fără respectarea regulilor gramaticale! Nu ne subestimaţi inteligenţa şi, pe alocuri, nici bunul simţ! :)

Răspund pozitiv, de cele mai multe ori, invitaţiilor la evenimentele BIZ, pentru că sunt bune şi pentru că mi-e dragă de fiecare dată revederea cu minunaţii oameni care fac parte din echipa BIZ, în frunte cu neobosita Marta Uşurelu, aşa că iată-mă-s la PR & The Web, cu urechile ciulite si atenţia (aproape) neştirbită!

Prima sesiune se desfăşoară sub semnul Creativităţii şi energiei: Puterea poveştilor, iar primul vorbitor e o surpriză plăcută la un eveniment despre comunicare,  respectiv violonistul Alexandru Tomescu. Alexandru vorbeşte despre Puterea implicării şi pare destul de emoţionat.

Există un milion de moduri de a comunica şi fiecare trebuie să-l găsească pe cel care se potriveşte cel mai bine personalităţii sale (…) Toţi suntem artişti în ceea ce facem şi fiecare artist trebuie să-şi găsească acea cale a lui, unică şi personală (…) Eu doar cânt la vioară, altfel sunt un tip obişnuit, mă duc să cumpăr pâine (…) M-am urcat pe scena Ateneului în converşi fără ciorapi şi fără ciorapi, cu pantaloni albi şi un tricou cu Beethoven – ce să port?! Eu chiar sunt fanul lui! (…) – Mişto, Alexandru Tomescu şi îmi place că şi vorbeşte frumos, nu doar cântă cu pasiune! GG!

Next, Cristi Lupşa, editor Decât o Revistă, sau DOR, cu o prezentare intitulată

Poveştile sunt o formă extraordinar de evoluţionară şi de importantă. Poveştile crează apartenenţă: avem o poveste comună şi asta ne face să fim acolo, împreună. Dacă vrei să vinzi, să iei oamenii cu tine, e mult mai folositoare o poveste. Spueţi poveşti, pentru că spunem poveşti ca să putem trăi.

Urmează acum Crenguţa Roşu de la DC Communication, despre Noua definiţie în PR. Îmi place Crenguţa, o să fiu atentă, mai ales că are o prezentare care se leagă cumva de muzică: Armonia în comunicare!

Cred că ne-am concentrat atât de mult asupra notelor, am văzut web-ul dezvoltându-se şi ne-am bucurat că se pot face lucruri noi, dar asta înseamnă, într-un limbaj muzical, dacă vreţi, că ne-am concentrat pe note: Facebook, Twitter, Youtube, Digg şi tot aşa. Aşa că noi ar trebui să fim un fel de armonizatori ai acestor note şi a comunicării.

Ceea ce facem noi este un proces serios de analiza, aşezare, comunicare şi, uneori, poate să fie destul de plictisitor, dar jobul nostru nu e depre glamour, este despre armonie şi armonizare.

Discutăm un pic şi despre oua definiţie a PR-ului, aşa cum le-a rezultat celor de la PRSA – găsiţi detalii aici. Dirijorul este nu clientul ci clientul clientului!

Urmează Eliza Rogalski, CEO Tempo Group: Dincolo de publicitate, o abordare neaşteptată pentru un om de comunicare şi PR :) Later update: gasiţi prezentarea ei aici.

Reputaţia este ce pui pe masă, ce spui despre asta şi despre tine şi ce spun alţii despre tine. Când avem răspunsuri nu mai suntem creativi.

Cele mai credibile surse de informaţii: familia (+19), prietenii (+16), forumurile şi experţii (+14) versus spoturi TV (2) sau filmele de pe Youtube (-14) şi comentariile de pe bloguri (-10) – da, cu minus, adică mai mulţi consumatori au spus că nu au încredere în mediul respectiv.

Şapte din zece români devin surse de informaţii pentru cei din jrul lor. Cinci din zece sunt conectori sociali, doi din zece sunt conector digitali şi 3 din zece cumpără şi nu comentează deloc despre produsul cumpărat sau experienţă.

Avem o problemă! Măsurăm meseria noastră cu nişte tehnici depăşite. Poate necesare, dar insuficiente. Ar trebui să li se adauge Net promoter score şi Trust score. 7/10 persoane care comentează despre un brand spun lucruri pozitive, dar noi nu-i lăsăm să spună, de multe ori, pentru că celor din boardurile companiilor le teamă de ceilaţi trei!

Vreau studiul asta!

Concluzia: mintea umana indexează conţinut, nu forme. Noi investim idei şi bugete în surse de credibilitate pentru consumatori, facem mai puţin webvertising şi mai mult webvocacy, stabilim şi urmărim KPI de impact asupra credibilităţii.

Foarte tare: AICI e un test de webvocacy, iar Eliza spune că pentru fiecare problemă identificată, R-G oferă o oră de consultanţă! Faceţi testul, vedeţi pe unde sunteţi ok şi pe unde nu, şi căutaţi-i.

Urmează Mirela Tudorache-Secan, Marketing Director, Blue Air – “comunicarea, între creativitate şi limitele agenţiei de PR”.

Orice idee ar avea o agenţie, e nevoie de buget. În contextul în care noi ne poziţionăm ca low-cost, trebuie să fim atenţi la orice cost. Avem aceleaşi costuri ca alte companii aeriene, doar că noi încercăm să păstrăm costurile mici, ala că tăiem de unde se poate, adică, de exemplu, de la marketing sau PR. Rectific un pic: nu e buget de marketing zero, oferim bilete, de exemplu, oferim servicii de transport (în barter)

Atenţie: Mirela încurajează pe cei prezenţi ă vină cu idei, pentru că Blue Air sunt deschişi la colaborări!

Urmează partea a doua a conferinţei intitulată “Hard skills” în comunicarea online (după pauza de cafea cu delicioşii de la Starbucks: cafea şi prăjitură cu scorţişoară, mere si stafide, fff bun!)

Prima vorbitoare e Oana Bulexa, Client Service la The Practice, care o să vorbească despre “Media Relations în era noilor tehnologii sau despre Media Relations 2.0”

Oricât de mult am încerca să ne reinventăm ca agenţii, Media Relations rămâne în core-ul activităţii noastre: Nimic nu se pierde, totul se transformă.

“Cine dă primul ştirea?” în era digitală schimbă lucrurile şi crează nevoia de a mări viteza pentru jurnalişti dar şi pentru comunicatori.

Oana citează un studiu realizat luna trecută cu peste 70 de jurnalişti din UK, studiu care arată că aceştia folosesc social media şi blogurile în munca lor, cam 2,6 canale de social media pentru a se informa. Twitter – cel mai bun canal de social media pentru jurnalişti. DAR, stimaţi cetitori, acolo 86% din jurnalişti au un cont ACTIV de twitter şi 76% au cont de LinkedIn! Câţi la noi?!  (întrebare retorică, desigur!)

Oana continuă cu câteva exemple de situaţii în care comunicatorii sau clieţii nu s-au adaptat acestei noi paradigme de comunicare via Media Relations, iar concluziile sunt: contemporaneitate şi empatie.

Next: Vasile Alboiu, Creative Director la Senior Interactive: “Cum îţi alegi canalul de comunicare online potrivit”, cu un studiu de caz despre FIVE. Da, guma de mestecat. Şi unul despre Orange, proiectul “Scrie pe cer”. Uhm…

Urmează Andrei Roşca de la Spada care, cf programului, ar trebui să aibă o prezentare intitulată: “Social Media, o durere de cap 7/24. Cum îţi faci un plan de campanie în acest mediu exploziv”. Cel puţin teoretic! :) Dar ne spune că, de fapt, o să vorbească despre (alt) subiect drag lui: el însuşi! Şi despre judo şi despre fericire. Şi strategie :)

Dupa Andrei vine Adrian Pavelescu, Direct Marketing Managerul de la Mercury 360 Communications, care o să vorbească despre Tehnologii noi care îţi pot aduce relevanţă şi memorabilitate în comunicare.

(suntem în întârziere un pic, dar e ok, a fost o sesiune mai antrena(n)tă)

Atena Chiper, Managing Partner, Digital Talk, o să vorbească despre Brand Ambassadors/Endorsers + Brand = Success. Cum alegem endorserii şi cum îi implicăm în campaniile de social media”.

Identifică clar valorile brandului, crează o imagine puternică brandului, cunoaşte-ţi targetul: nevoi, aspiraţii, sunt primii paşi, printre alţii. Study case: Ford Focus, lansarea din 2011. Şi, da, aş fi avut două întrebări, dar a venit pauza şi-am fugit ca Cenusăreasa la miezul nopţii că am treabă. Pantofii au rezistat! :))

Concluziile, apropo de ce au zis vorbitorii, le trageţi singurei, eu am doar câteva observaţii: 1. Bravo, BIZ, pentru eveniment (idee, organizare, speakeri!) şi 2., cea mai importantă observaţie, despre şi pentru oamenii de comunicare, inclusiv, sau mai ales cei prezenţi azi la PR and the Web!

Este inadmisibil ca, în anul 2012, la o conferinţă care tratează problema PR & The Web să fie atât de puţine mesaje pe canalul dedicat de pe Twitter! Absolut inadmisibil! În contextul ăsta Oana Bulexa vorbea limbi străine cu noile canale de Media Relations amintind, printre altele, şi Twitterul. Lasă că nu sunt jurnalişti pe-acolo, dar nu sunt nici comunicatori, după cum am văzut azi la conferinţă! Şi, atunci, stimaţi PRi, dacă voi nu folosiţi canalul ăsta, cum mama viselor vreţi să-l vindeţi clientului?! Jenant. Jenant şi trist!

Şi încă două chestii: conferinţele nu sunt evenimente de consultanţă personalizată în public! Pentru consultanţă, noi, comunicatorii, luăm bani, aşa e business-ul, pantofiorii costă! Voi nu ştiţi, noi vă spunem, voi plătiţi, noi facem! Nu mai puneţi, dragi clienţi, întrebări despre “Cum să facă brandul meu Cutare chestie?” la conferinţe! Iar cealaltă observaţie, un of general de-al meu la evenimente de genul ăsta: când puneţi o întrebare, spuneţi cine, ce şi de unde sunteţi! Ajută la fluidizarea dialogului şi la bunul mers al unei societăţi care încearcă, săraca, să-şi păstreze minţile şi bunul simţ! Sau, mă rog, să le (re)găsească! (nu-mi vine să cred că trebuie să spun, din nou, lucrurile astea!)

All în one, însă, PR & The Web e cu plus. Să se mai facă, spun! :)

S-au scris multe posturi despre Social Media Summit Bucureşti, evenimentul Revistei Biz, unul care creşte din ce în ce mai mult la fiecare ediţie, mai ales în termeni de subiecte şi prezentări, iar aceasta recentă ediţie, prima din Capitală, a fost, după parerea mea, cea mai bună de până acum!

De obicei, la fiecare astfel de eveniment, doar o parte din prezentări sunt foarte bune dar, de data asta, îmi e greu să fac o selecţie, pentru că fiecare dintre vorbitori nu doar că a venit cu abordări foarte ok, dar au crescut şi calităţile de speakeri!Au fost, totuşi, două care mi-au plăcut în mod deosebit, nu spun care, vă prindeţi voi din text, dacă e. Nu e musai, oricum, toţi au fost buni!

Mi-a plăcut Bogdana, incisivă ca de obicei, cu o prezentare în care a vorbit despre conţinutul de pe reţelele sociale, în special pe FB, şi a atras atenţia că Social Media nu e şi nici nu trebuie să devină un alt canal tip televiziune. Senzaţional, VEZI AICI prezentarea ei! Iar dacă lucrezi sau vrei sa lucrezi în domeniul ăsta, musai citeşte. Şi gândeşte! Vidra care se roagă la Dumnezeu pentru mâncare pândeşte la fiecare colţ! Şi e periculoasă!

Victor Kapra, riguros ca de obicei, a vorbit mai aplicat pe PR, cu un exemplu concret de comunicat de presă pe care-l primise pe bune, dar care era sinistru conceput şi pe baza căruia a prezentat câteva Aşa NU-uri şi Aşa DA-uri. Concluzia? Treceţi de la monolog la conversaţie!

Dragoş Stanca a continuat ideea Bogdanei cu o prezentare intitulată “Comunicaţi, nu faceţi doar publicitate!”: online nu înseamnă „altă media??? ci „un nou mediu???. Publicitatea online va muri, treptat, şi va fi înlocuită de comunicare eficientă de brand. Brand nu înseamnă doar produs, înseamnă stare, persoană, univers de valori. Copiii digitali nu seamănă cu noi, cei trecuţi de 25 de ani. Dacă nu comunicaţi în limba lor, n-o să le vindeţi. Nimic. #truestory, din nou, pentru cine are urechi de auzit!

(apropo, nu pricep de ce unii încă folosesc new media când se referă la online. Oameni buni! Nu mai e new de ceva vreme, deja!)

A urmat Marko Njavro, Director Marketing Bergenbier SA, despre provocările marketingului digital. Pe scurt: try, learn, move forward! GG! Alex Negrea a vorbit, aşa cum ne aşteptam, despre facebook, dar aducând în discuţie ideea de concept editorial pe pagina de brand. Ce e de reţinut? Creştere naturală şi conţinut premium.

A fost apoi rândul lui Mugur Pătraşcu (La mulţi ani!, că e ziua lui azi!) pe care nu cred că l-am mai auzit la prezentări dar pe care aş vrea ca organizatorii de astfel de evenimente să-l ia în calcul, fiindcă mi-a plăcut mult şi ce-a zis şi cum a zis şi de aia redau aici toate notiţele pe care mi le-am luat în timpul prezentării lui:

Mugur Pătraşcu, şeful de la iLeo: We Come A Long Way

2006 – experimente
2007 – ar trebui să ia bloggerii bani?
2008 – primele campanii importante, primii lideri
2009 – liste, campanii mari, monitorizare
2010 – democratizarea SM, atât din perspectiva celor care au adoptat acest canal cât şi din perspectiva clienţilor
2011 – anul facebook şi au apărut alte două agenţii digital
2012 – facebook rămâne, bloggerii încep să aibă iniţiative proprii, the M-lister.

Profesionalizarea Social Media: pareneriat între bloggeri şi branduri. Cum e azi?
Hit & Run (coooooreeect!) – ai scris, ai terminat, next! Şi nu e ok!
Toată lumea face de toate (face, scrie…)
Totul se face în acelaşi fel …
De către aceleaşi persoane…
Care au cam uitat cine sunt cu adevărat.

Ce trebuie?
Să înţelegem comunicarea de brand, clienţii, acţionarii etc, asumarea responsabilităţilor, angajament faţă de brand şi campanie, nu toată lumea trebuie să scrie despre orice.

Profesionistul SM Partner: îi place, identfică şi lucrează cu/pentru 2-3 branduri, full time. Lucrează împreună cu agenţia, planul de branding al clientului, definesc strategia SM împreună, e parte din procesul de comunicare, primeşte „performance bonus???, înţelege bine brandul…

This is a soul business (abia aici aş fi întrebat dacă pentru agenţii sau pentru bloggeri, dar a sunat de recreaţie!)

Partea a doua a debutat cu Vlad Petreanu şi cu al său speech care a făcut furori. Totuşi, am impresia că Vlad a fost poate o idee prea subtil, paralela pişcotar Michelangelo/Van Gogh nefiind doar ca să se simtă unii şi alţii (mai) bine cu ei înşişi!!! Apoi a spus câteva lucuri despre conţinut, după cum urmează: 1. Nu există o formulă simplă de a scrie poveşti: trebuie să citeşti un mormănoi de cărţi vreme de vreo 30 de ani şi după aia, da, poate e mai simplu. 2. Lăsaţi producătorul de conţinut să decidă asupra poveştii pe care o livrează pentru brandul vostru.

Răzvan Baciu a vorbit despre ROI din conţinut video şi cineva a făcut un video cu asta, aşa că poftiţi de vedeţi şi singurei, iar Cristi Manafu a vorbit despre Pinterest, o chestie cu care, din lipsă acută de timp, n-am ajuns să mă împrietenesc. Încă! Tot Cristi a lansat o nouă modă, respectiv poze cu bebeluşi a la Anne Geddes în prezentări. Vechea modă era lansată de Costin şi era cu pisici! Awwww!

A urmat Georgiana Gheorghe de la Danone, momentul sponsorului! :) Georgiana povesteşte despre faptul că Danone a susţinut iniţiativele Social Media Summit încă de acum un an, dar şi proiecte ale bloggerilor, cum a fost Transalpina.
Trei campanii de promovare a brandurilor în blogosferă: Tu alegi, BlogJuan (de la care vedem şi un studiu de caz) şi Obiceiuri sănătoase – se ştieeeeee! :)) Şi calendarul cu Super Fete, care a fost o combinaţie!
Offline: Women on Web şi vizita la fabrica Danone.

Gabriela Lungu, Managing Partner The Practice, The elephant in the (board)room: clienţii ştiu avantajele Social Media! Nouă, însă, ne-a luat ani buni să convingem clienţii să intre în SM, cu unii încă n-am reuşit, pentru că le e frică de acest mediu, iar asta se întâmplă deoarece sunt conştienţi că nu sunt perfecţi şi le e teamă că în social media ar fi mai aspru taxaţi pentru orice greşeală, cât de mică.
Canale proprii, SM Team, Tracking, Plan de reacţie – gândiţi-vă să bifaţi lucrurile astea când intraţi în SM, şi când zic „bifat??? mă refer (şi) la asumare! Bonus advice de la Gabi: criza în SM e când ajunge în mainstream!

După asta a vorbit Marius Tudosiei de la Băcănia Veche care a transformat pasiunea pentru gătit şi preocuparea de hrană sănătoasă într-un business, unul a cărui dezvoltare s-a făcut şi cu ajutorul prietenilor de pe facebook, unii de a căror părere Marius a ţinut cont chiar şi când a luat decizii de business. Winner! Şi ne-a adus şi cornuleţe… la care am fi ajuns cu mult mai repede dacă domnul Refresh nu s-ar fi pus în calea noastră cu prezentarea studiului BR 2011, da, chiar ăla care vorbeşte despre cei 450.000 de euro cheltuiţi cu bloggerii autohtoni anul trecut, cifră despre care, apropo, eu cred că e mai mică decât în realitate. Mai multe despre studiu aici şi, dacă aveţi chef să vă spuneţi cuvântul, cred că încă se poate, aici!

După asta a fost pauza de masă şi am părăsit clădirea, iar la întoarcere am mai stat un pic la nişte poveşti cu câteva persoane, aşa că n-am prins începutul, însă tot am reţinut că facebook o sa introducă, în loc de sau pe lângă like: vreau, am folosit, am cumpărat. Apropo, foarte mişto prezentarea Adinei Vlad de la Unlock, o găsiţi aici – este una dintre acelea în care se dau xemple Aşa NU cu nume!

Până la urmă am făcut o trecere în revistă a vorbitorilor, chiar dacă nu asta intenţionam. Cumva, ceea ce s-a spus la SMS Bucureşti m-a făcut să scriu textul cu Blogging in the wind. Dincolo de concluzii, însă, voiam neapărat să fie scris aici, negru pe alb şi printre rânduri, Bravo, Marta & Co, reconfirm admiraţia şi respectul pentru toată munca pe care o faceţi cu, în şi pentru Social Media de la noi. Şi nu numai! Chapeau bas!