Lumea e cucerită de Internet, şi nu există nici un dubiu în sensul ăsta. Reţelele sociale sunt pe val şi, dacă e să fim un pic atenţi la ce a zis ieri Adam Nunn, treburile vor deveni încă şi mai targetate, şi mai personalizate. Aparent, e un lucru bun că TV-ul o să-ţi recunoască faţa. Aşa o să ştie să sară cu graţie peste anumite canale, cum ar fi Trinitas TV. E in grilă, dar nu mă uit niciodată la el. O să ştie, probabil şi care sunt produsele care mă interesează sau în al căror target pot fi şi o să-mi arate doar acele reclame. Vechea expresie “Vorbeşti ca televizorul” o să capete, cu siguranţă, alt sens!
Până când toate aceste vor fi parte din realitatea cotidiană pe la noi, însă, mai e un pic. Nu mult, probabil, dar mai e. Tot aşacum mai e şi până când telefonul fiecăruia dintre noi – smartphone, fireşte – o să ştie să spună, de capul lui, unde suntem, ce facem, cu cine, eventual să dea şi like în locul nostru.
Nu zic nu. Am apucat pe drumul ăsta şi nu mai dau înapoi, pe de-o parte fiindcă meseria nu m-ar lăsa, şi pe de altă parte pentru că îmi place această interconectare. Am ajuns să cunosc – şi mă bucur că e aşa – oameni cu al căror drum probabil nu m-aş fi intersectat altfel decât virtual, ţinând cont că unii locuiesc prin alte oraşe ori chiar prin alte ţări. E bine. Şi totuşi…
Acum câteva luni, cineva a luat nişte poze de-ale mele care fuseseră postate pe FB de altcineva. Poze de la Retroparty. Eram desculţă, fiindcă mă terorizaseră botinele. Între prieteni şi amici, în real life, nu am avut şi nu cred că a fost o problemă. Dar pe net s-au găsit voci să comenteze cu răutate (altfel, gratuită) şi, da, treaba m-a iritat. Nu atât de mult comentariile cât ideea, faptul că cineva poate să facă ce doreşte cu poza mea, cu textele mele, cu numele meu, iar eu nu prea am ce face în sensul ăsta! Încă nu sunt imună la asta şi nici nu cred că trebuie să devin.
În weekend am fost la Vamă, a fost prima “mare” pe anul ăsta. Şi prima dată, cred, când mi-am pus serios problema, după ani buni de topless, “Dar dacă mă trezesc cu poza cine ştie pe unde?”. Şi am renunţat la obiceiul meu. Era vreo mare sfârâială dacă apărea vreo poză cu mine aşa, că doar nu sunt vreo vedetă să se fi plimbat poza cu likes si RT-uri pe net?! Nu era. Dar am preferat să nici nu existe posibilitatea asta. De fapt, sunt decisă să renunţ, pe litoralul românesc cel puţin, la obiceiul de a face plajă despuiată.
Mai multe metode de comunicare înseamnă şi un plus de expunere, cu fiecare noua reţea socială în care suntem activi, cu fiecare post pe blog, cu fiecare tweet şi status postat. Şi, din perspectiva asta, parcă nu mă grăbesc să evoluez. Pe de altă, parte, însă, mă întreb dacă (mai) avem de ales!
Unde şi cum tragi acea linie subţire, în aşa fel încât să poţi face în continuare ce şi cum vrei, fără stresul că ceea ce faci o să devină… viral!?
Si daca, mai public ffind, ma prinde cineva intr-o poza pe care unii ipocriti o vor comenta ce? Traiesc pentru ei sau pentru mine?
Traiesc pentru mine, desigur, dar poza respectiva e doar o secunda, poate nereprezentativa. Poate te manca nasul, poate stateai cracanat, poate mai stiu eu ce de rau. si ajungi sa fii catalogat dupa momentul ala. e bine?
Cu renunţarea la topless ai făcut o alegere sănătoasă, indiferent de motive. Soarele nu e bun, deci: cu cît mai multă acoperire, cu atît mai bine! :))
p.s. În orice meserie există avantaje şi dezavantaje: eu tocmai l-am invitata pe tata să participe cu mine la un concurs în Sibiu şi mi-a zis că nu poate… Şi într-un fel, are dreptate. La un moment dat, trebuie să îţi asumi şi în timpul liber ceea ce faci când eşti la muncă.
Nu e vorba doar de munca, Miruna. E vorba de … orice! Asta imi displace :)
În orice job există avantaje şi dezavantaje. Pe toate nu le poţi avea. Să fii şi vedetă, să faci şi topless… :P
glumesc, dar cred că ştii ce vreau să zic. Nu jobul ĂSTA e de vină, ci faptul că ai un job. Ceea ce e de dorit, de altfel.
Nu are legatura cu jobul. Sunt PR de 10 ani, blogger doar de sase luni. Si abia acum aspectul m-a stresat :)
In urma cu cativa ani parea inacceptabil, sau cel putin deplasat, sa il lasi la vedere pe net numele complet si locul de munca. Astazi a inceput sa se banalizeze. Sunt convins ca peste un numar de ani nu o sa te mai preocupe nici posibilitatea ca ar putea sa iti apara o poza topless in spatiul public.
Linia exista, dar ea se misca permanent spre mai multa deschidere. Comunicarea din ce in ce mai deschisa elimina treptat fricile pe care le alintam “intimitate”.
Sigur, pe termen scurt merita sa ne gandim de doua ori. Unde tragem linie depinde si de noi, dar si de conceptiile generale ale societatii. Daca le contrazicem prea brutal este neplacut, oricat de curajosi am fi.
Dar nu cred in teoria aceea ca multi pustani ce astazi se expun pe Facebook vor regreta asta peste 10 ani cand vor ajunge politicieni sau oameni de afaceri. Mai curand cred ca peste 10 ani pozele de la bairamuri din tinerete vor fi ceva atat de banal incat nu vor mai afecta imaginea publica.
Au aparut poze seminud cu sora printesei Marii Britanii. Nu s-a intamplat absolut nimic, n-a existat nici macar un raspuns, un protest, o ofruscare din partea Casei Regale. Imagineaza-ti ca s-ar fi intamplat asta acum 20 de ani…
Dar intr-adevar, trebuie sa avem grija la drum, ca daca prindem prea multa viteza inaintea celorlalti putem sa cadem in sant. Si e neplacut.
joness – e o opinie si asta, nu zic nu. mai mult, e o posibilitate. dar pana atunci, daca ea va deveni realitate, prefer sa am dreptul a a trage aceasta linie… ma rog, macar punctata! :)
Din ce ai observat si tu, chiar daca vrei, e din ce in ce mai greu sa tragi linia aceea; incep s-o faca altii pentru tine. De exemplu, si Google si Facebook au gata tehnologii de recunoastere si cautare faciala; doar considerentele etice stau inca in calea lansarii lor in masa.
Eu sunt curios sa vad cum evolueaza lucrurile si cred ca in viitor va trebui sa apelam la servicii profesionale de “management al prezentei pe internet” asa cum apelam astazi la antivirusi. Pe de alta parte, nu esti o persoana chiar anonima; daca s-ar publica niste poze cu tine la soare, chiar daca cel ce le face nu te stie, s-ar gasi niste oameni care sa le comenteze, pentru ca esti cunoscuta de relativ multe persoane. O persoana nu atat de interconectata, poate cu altfel de job, nu cred ca ar avea probleme de “relevanta” pe internet.
Barbatii din lumea intreaga o roaga pe Miruna sa nu mai dea sfaturi anti-topless. Multumim!
:)))))))))))))))
as vrea sa dezvolti nitel despre comentariile si replicile rautacioase si daca ele sunt la fel de rautacioase si la “primit si la dat”
“la primit si la dat”?!
Ai mai multa grija, ia aminte si invata din ce ti s-a intimplat :)
Dar ma bucur ca iei atitudine!
FELICITARI!