Women on Web, încă o ediţie, a treia, se întâmplă acum la Howard Johnson. O sală plină de doamne, cu vreo două trei excepţii (maxim trei!) – nişte domni care sunt interesaţi de ceea ce au de spus femeile din online. Smart choice, aş zice, atâta timp cât sunt multe femei în online, iar blogosfera feminină, deşi poate mai puţin vizibilă, nu e deloc de neglijat în spaţiul comunicării virtuale. Şi nu numai!
Moderatoarea acestei prime sesiuni este Sana Nicolau, da, chiar ea, Cireaşa, care are umor şi un top pe care i l-am admirat mult! Primul vorbitor al conferinţei este Tudor Chirilă de la Vama, care povesteşte despre începuturile lui în blogging, menţionând această povestire.
nu cred că femeia online e diferită de cea care e offline. … femeile au acum acces la aceleaşi profesii la care au acces şi bărbaţii, iar rolul lor este din ce în ce mai important. femeile au câştigat independenţă, carieră, carieră, carieră, însă nişte raporturi înte femei şi bărbaţi s-au pierdut. toată independenţa femeii, însă, vine la pachet cu responsabilităţi, se naşte o nouă eră, una în care femeia va conduce din ce în ce mai mult.
Lui Tudor îi sună telefonul. Emilia Popescu răspunde la telefon, în râstele audienţi. Era Gelu Ionescu, clăparul de la Vama :)
soluţia este să ştii să tragi o linie între viaţa personală şi cea profesională. într-o lume în care succesul se măsoară financiar, exclusiv în bani, e important să fii pe internet, dacă trăieşti din asta, dar trebuie să poţi să-ţi spui STOP, măcar pentru două ore!
Vorbind despre femeia de azi, alături de independentă ca atribut Tudor foloseşte mult şi singură. Oare pre(a)ocupate de succesul în carieră, în toate cele multe activităţi în care ne-am băgat, nu cumva uităm, totuşi, ce contează?!
PS despre blog, printre altele, Tudor spune că are un text care l-a inspirat să scrie un cântec de pe următorul album Vama, 2012.
Următoarea vorbitoare e Emilia Popescu, o actriţă mi-nu-na-tă, vă recomand să mergeţi s-o vedeţi jucând, şi ambasadoare Activia de trei ani. Actriţa vorbeşte despre moderaţie şi echilibru în tot ceea ce face şi ne îndeamnă să abordăm aceeaşi conduită.
Emilia ne spune că nu utilizează foarte mult internetul şi deloc reţelele sociale, şi că cea mai recentă performanţă în acest domeniu e să rezerve bilete de avion online, aşa că ne propune să pună ea întrebări, una dintre ele fiind dacă timpul petrecut online nu ne alienează cumva. Îi răspund câteva dintre cele prezente în sală, fireşte, cu NU!
Îmi e teamă de feedback-ul negativ, de ce să nu recunosc, fiindcă mi se pare că snt mulţi care nu ştiu cine şi cum sunt eu, de fapt, care nu mă văd la teatru, de exemplu, dar care nu se jenează să intre cu bocancii în spaţiul meu.
Cristina Bazavan şi Sorana Savu o încurajează pe actriţă să-şi facă măcar pagină de Facebook, pentru a putea da, astfel, o şansă celor care o admiră, aceea de a-i putea transmite gânduri bune – mi se pare corect şi sper că au convins-o! :)
Următoare vorbitoare este Amalia Enache de la ProTV, care o să vorbească despre Hope and Homes for Children – HHC: Imaginaţi-vă cum ar fi să nu poţi alege cu ce te îmbraci, unde mergi sau ce vrei să mănânci, sunt doar câteva dintre problemele pe care le au copiii abandonaţi în România.
(nu m-am gândit niciodată la copiii abandonaţi din perspectiva asta, e extrem de trist)
Amalia vorbeşte despre activitatea HHC şi despre un copil de opt ani care nu a văzut niciodată iarba, până la opt ani, sau despre tineri, majori, care nu au nici o singură fotografie cu ei înşişi, dar şi despre speranţa pe care această organizaţie o poate oferi prin proiectele lor: au ajutat, până acum, peste 12.000 de copii.
Tot de la Amalia am aflat acum că statul cheltuie aproximativ 1700-1800 de lei pe lună pentru un copil din Casele de copii, un părinte aproximativ generos, dacă ne gândim, cel puţin pe hârtie. Dar de banii ăştia nu le oferă nimeni dragoste şi atenţie, fiindcă sunt prea mulţi în centre şi prea puţini asistenţi.
Aşa arăta dormitorul unei case de copii din Gârdeni, Maamureş, instituţie pe care HHC a făcut eforturi şi a reuşit să o închidă, plasând copiii în case de tip familial:
Urmează acum Cristi Lupşa de la DOR, care ne povesteşte despre femeile pe care le-a cunoscut online. Prima dintre ele este Laura, cu care a început să corespondeze acum 14 ani, pe email, apoi Sabina: musulmană, indiană, punkeriţă, regizor de teatru, anarhistă. Şi surdă.
Cristi Lupşa: responsabilitatea ta ca povestitor e şi să bagi degetele în ochii cititorilor, să le atragi atenţia, să îi expui şi unor situaţii care nu sunt confortabile.
(aflu că a picat Guvernul. Hai, frate, chia nu pot să fiu şi eu atentă un pic la altceva, că pică Guvernul?!)
Cristi continuă povestea femeilor pe care le-a cunoscut online cu Ioana Cârlig (pe care o şi cunosc) şi ne spune câteva vorbe despre proiectul ei, ăsta, un fotodocumentar realizat într-o puşcărie de femei. Are nevoie de ceva bani ca să meargă mai departe, aşa că… Treceţi pe-acolo şi vedeţi ce şi cum. Ioana are nevoie de 10 filme late (250 lei) , 16 cadre film instant (160 lei ), benzină (70 lei). În fiecare săptămâna.
Melania, Mădălina, Bogdana, altă Mădălina… Cristi are o colecţie tare faină de doamne cunoscute online. Şi, cu ocazia asta, am aflat de un site cel puţin interesant: Cine ce a promis. Se referă la primarii din România, da, şi cred că e un instrument foarte util pentru orice alegător responsabil.
Concluzia lui Cristi Lupşa pentru WoW:
Fain!
După pauza de cafea, gustări şi desert, reîncepe WOW, partea a doua, cu Georgiana Gheorghe, Communication Manager la Danone România, care o să vobească despe implicarea brandului Activia în online. Să ciulim urechile, zic, astea-s obiceiuri sănătoase, şi fix despre campania asta vorbeşte acum Georgiana.
Se povesteşte ce a făcut fiecare dintre noi în aceste şase luni de campanie, cu exemple concrete… ocazie cu care îmi dau seama că am făcut o mulţime de chestii faine în aceste şase luni!
Şi…. pot să vă spun o informaţie oferită acum în premieră de Georgiana, şi anume că #obiceiurisanatoase devine platforma de comunicare online a Danone, deci nu doar a Activia. Şi, da, am decis să merg în continuare cu acest brand, o să vedeţi destul de curând despre ce e vorba :)
Urmează acum Cristina Bazavan, despre Cum să trăieşti fericit în online – 10 reguli de best practice.
Premise: Fericirea o constatăm la trecut, mai întâi o trăim, apoi o analizăm, şi Banii aduc fericirea (sau cel puţin confortul), dar pe termen lung bunul simţ te ajută mai mult să te simţi confortabil cu tine.
(apropo, propriile-mi lecţii de fericire (învăţate, nu predate) sunt printre rânduri, pe aici)
Regulile Cristinei:
1. să ai un set de reguli (scrise) la care să te întorci din când în când
2. să renunţi la ego
(acum observ că unul dintre puţinii bărbaţi din sală speaker, Andrei Barbu. Dar, suficient despre curaj!)
3. să nu crezi că “ţi se cuvine”
4. Să nu te crezi Dumnezeu
Sunt mulţi în mass-media din România care se cred mici Dumnezei şi pierd astfel multe lucruri frumoase în viaţă.
5. să-ţi păstrezi curiozitatea proaspătă
6. să fii onest, dar elegant în critică
E mult mai greu să dai o lecţie frumoasă, într-o formă elegantă, decât să critici brutal.
7. să nu trăieşti ca o căpusă
Sunt oameni care comentează pe blogurile mari doar ca să poată pune acolo un link.
8. să nu invidiezi/bârfeşti
9. să nu te preocupe să fii ceva ci să faci ceva
10. să-ţi aduci aminte mereu că războaiele cele mai mari sunt în mintea ta, nu în afara ei.
După aplauzele pentru Cristina urmează Bogdana Butnar: “eu sunt Bogdana, lucrez la Google, sunt o mini instituţie, am 3000 de prieteni şi 6000 de followers pe twitter, şi-mi e urât pe Internet”.
În încercarea de a fi conectată cu cât mai multă lume am ajuns să pierd conexiunea cu oamenii care contează, spune Bogdana. Daaaar (twistul) internetul e cu oameni, şi odată ce oamenii care fac conţinutul sunt ok, şi acest conţinut e ok.
Intervenţia Bogdanei a dus la câteva discuţii despre falsitatea… sau, hai să-i zicem, exagerarea în ceea ce priveşte informaţiile pe care le împărtăţim despre noi pe reţelele sociale. Astfel, Bogdana spune că facem (postăm) lucruri care ne fac să părem mai grozavi decât suntem, iar unele dintre doamnele din public nu sunt de acord cu asta.
Anca Nistor, Touched Romania, ne-a vorbit despre bijuterii – găsiţi aici detalii – şi despre organizaţia pe care o reprezintă, iar acum la microfon e Iulian Văcărean care o să vorbească despre proiectul “Femei pe Mătăsari“.
Roxana Farca de la Lumea Mare povesteşte acum despre ceea ce e esenţial şi important pentru ea: să ne păstrăm acel timp al nostru pentru noi. Şi, desigur, despre proiectul lor (al ei şi al lui Alex) de travel.
Roxana a anunţat în premieră lansarea unui nou proiect, Slow Ride, pentru “cei care vor să meargă cu motorul dar nu vor neapărat să moară din cauza asta”. Succes, Roxana!
Am plecat înainte de ultimul vorbitor şi înainte să am vreme să-l felicit pe Cristi Manafu şi pe cei de la Evensys pentru eveniment. Încă un eveniment reuşit, adică! O fac acum: felicitări!
Leave a Comment