Nu, nici o suferinţă amoroasă, nimic. Dar de vreo două zile nu pot să-mi scot din minte cântecul ăsta. Iar varianta de la Royal Albert Hall e bestială! Mi-ar fi plăcut să fiu acolo, cu toată energia aia!
Apropo de obsesii muzicale – sunt sigură că şi vouă vi se întâmplă uneori asta! – am găsit un articol care încearcă să explice cât de cât felul în care unele cântece se agaţă de mintea noastră şi stau acolo până… Ei, până când fie ne luăm cu alte treburi şi nu mai avem vreme să cântăm, fie sunt înlocuite cu o nouă obsesie.
Leave a Reply