Şoferul maşinii cu care am fost ieri la bâlciul de la Orbeasca e un tip destul de tânăr, până în 30 de ani. Pe drum, n-am putut să nu observ că a vorbit, cam la fel, cu două tipe diferite, care l-au sunat la un intervat destul de scurt una faţa de cealaltă. “Eşti însurat?”, îl întreb, şi ca să fac conersaţie, dar mai ales pentru că mă intrigase un pic dialogul similar cu două voci diferite.
– Aaaaa, nuuuu, zice el. Îmi place să mă bucur de viaţă!
– Păi ce, dacă te-nsori, e gata viaţa?
– Nu ştiu. Dar acuma am două iubite. Dacă mă însor nu ştiu cum e…
– Două?! Şi ştiu una de alta?
– Nuuuuu. Cum să ştie?
– Păi Alexandria e oraş mic. Ieşi cu una de mână sigur te vede cineva, află şi cealaltă.
– Nu, că una e la Alexandria şi e măritată. Nici ea nu vrea să se afle.
– Şi cealaltă?
– Cealaltă, oficiala, e la Bucureşti. Mă duc eu pe la ea.
– Da’ nu te încurci? La telefon, adică?
– Nu mă încurc, am o metodă! Adică le zic la amândouă la fel: Guriţă. Şi asta e. Nu mă mai chinui cu nume şi aşa şi n-am cum să greşesc!
Aşadar, în caz că vă tentează ideea, acum ştiţi metoda! :))
Asta e din categoria:
Sotul vine acasa cu un prieten.
– Buna, draga mea, iubita mea, scumpa mea, lumina ochilor mei!
Prietenul, uimit, remarca:
– Esti insurat de 20 de ani si inca ii spui sotiei tale doar cuvinte de alint!
– Sa-ti spun drept? Am uitat cum o cheama!
am asa :)
scumpi sau iubi, nu da gres niciodata