Când am fost în penitenciarul de femei Târgşor, mi-a atras atenţia una dintre deţinute (privatele de libertate, aşa li se spune oficial), nu neapărat pentru că era foarte tânără, machiată, cu părul aranjat, frumoasă, ci pentru că era, cumva ciudat şi diferit faţă de celalte, sfidătoare. Teoretic, n-aş fi avut voie să vorbesc cu ea, dar am întrebat-o, totuşi, pentru ce-i acolo.
– Trafic de persoane.
– Adică ai obligat alte femei să se prostitueze? Femei tinere, ca tine?
– Exact. Ori asta, ori eu în locul lor. Tu ce-ai fi ales?
Cinic dar adevărat, ştiu ce-aş fi ales, şi să nu-mi vorbiţi de eroisme, acolo e o lume mult mai dură decât ne putem imagina: faci ca ei sau mori, că eşti doar o marfă, atât! Ştiu şi că, cel mai probabil, fata aia o să iasă de la Târgşor, reeducată, cică, şi o să se apuce de acelaşi lucru. Dar nici măcar asta nu m-a uimit, ci faptul că nu părea să aibă regrete. O fi vreo formă de apărare sau puterea unora de a-şi găsi scuze pentru că se poartă cu alţi oameni ca şi cum ar fi o marfă?! Asta nu mai ştiu.
Le văd de fiecare dată când trec prin zonă, spre casă, pe Calea Griviţei colţ cu Buzeşti sau pe Ştefan Furtună. Îmbrăcate ţipător, cu fuste ridicol de scurte sau în colanţi lucioşi “animal print” (ironic, nu?), întinzând mâna către maşini, în căutare de clienţi.
Odată i-am spus unui taximetrist care comentase, cu tristeţe, “săracele fete”, că aş vrea să le întreb odată de ce fac asta. Mi-a răspuns că cel mai probabil aş lua bătaie cruntă de la peşti, asta în cel mai bun caz. Nu ştiu de ce nu se duce poliţia să întrebe ce-i cu ele, însă.
Probabil n-o să vă surprindă prea mult că recunoaşteţi limba română în filmul de mai jos:
Apropo, traficul de persoane generează, anual, venituri de 32 de miliarde de dolari şi aproape 90% din această sumă vine din sex.
Ieri, cu ajutorul Bancpost, s-a lansat şi în România The NO Project, un loc în care vă puteţi informa despre fenomenul traficului de persoane, o platformă, în caz că vreţi să ajutaţi, dar şi o linie la care puteţi suna pentru a informa despre pontenţiale cazuri: 0 800 800 678.
În toată lumea, se estimează că numărul victimelor traficului de persoane ajunge la aproximativ 30 de milioane iar fenomenul are cea mai mare creştere în lumea criminalităţii, cu cel puţin două persoane vândute în fiecare minut. E mai mult decât o statistică: sunt vieţi.