O garanţie pentru tineri

Nu cred că mai e un secret pentru nimeni faptul că, în România, educaţia nu e prea performantă, iar tinerii sunt produsul unui sistem care nu le oferă un set de valori, instrumente pentru a gândi sau modele. Prin urmare, produsul sistemului, tineretul din ziua de azi, nu prezintă prea mare interes pentru angajatori: vax teorie + vax practică = vax oportunităţi. Şi dacă n-au job, şi aproximativ un sfert dintre ei nu au, costurile cu susţinerea lor sunt mari. Foarte mari: la nivel european se estimează (sursă) că aceasă cifră depăşeşte 150 de miliarde de euro pe an. 

Dincolo de acest cost uriaş, e vorba şi de riscurile pe termen lung. Fiecare moment în care aceşti tineri nu învaţă sau nu muncesc e un risc pentru societate – vă puteţi imagina şi singuri care sunt urmările fireşti. Chiar dacă nu muncesc sau nu învaţă, consumă. Şi ca să consume, fie prestează la negru, fie intră în tot felul de încurcături legale.

Parlamentul European şi Comisia Europeană au lansat, în acest sens, Garanţia pentru tineri, un set de măsuri şi direcţii pe termen lung menit să amelioreze problema: conform propunerii, se garantează că toți tinerii până în 25 de ani beneficiază de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieșirea din sistemul de educație formală sau de la momentul pierderii locului de muncă (sursa)

Sunt patru direcţii principale pe care se va lucra pentru tineri în următoarea perioadă: prevenirea timpurie a amandonului şcolar, dezvoltarea unor competenţe relevante pentru piaţa muncii, susţinerea primei experienţe profesionale şia  formării la locul de muncă şi, în fine, accesul la piaţa forţei de muncă prin obţinerea unui (prim) loc de muncă, iar GpT face parte din strategie.

Garanţia pentru tineri a fost cu succes introdusă în Austria, Olanda, Danemarca, şi urmează ca un set de măsuri concrete să fie implementate în Luxemburg şi Finlanda. Problema şomajului în rândul tinerilor e una europeană, România nu e o excepţie însă la noi şi la bulgari tinerii o duc cel mai rău.

Iniţiativa a fost lansată în 2012 şi îşi propunea ca, până în 2014, o treime dintre tinerii şomeri din Europa să-şi găsească un loc de muncă – e de urmărit dacă o să fie aşa. Oricum, însă, planul concret de măsuri pentru România a plecat deja de la Ministerul Tineretului şi Sportului către Ministerul Muncii şi, din câte înţeleg, există deja, şi urmează să fie implementate, două proiecte, cu finanţare totală de 10 milioane de euro, care au ca scop reducerea şomajului în rândul tinerilor.

Însă depinde şi de… beneficiari, ca să zic aşa. Neimplicarea şi inerţia lor sunt considerate, mai ales la nivel naţional, o formă de acceptare a situaţiei. Aici găsiţi resurse referitoare la multe dintre programele şi proiectele europene pentru tineri. Studiaţi-le şi faceţi, cu accent pe faceţi, ce e bine pentru voi, fiindcă nimănui nu-i pasă mai mult de voi decât vouă!

cifre