După 20 de ani…

Era o seară de vineri, acum vreo șase săptămâni. Toamnă, târziu, întuneric deja, frig. Și eu am rămas fără țigări. Nu știu cum, e un mister, pentru că mi se întâmplă foarte rar asta. Bref, în premieră, mi-a fost lene și lehamite să ies să-mi iau țigări, deși am Mega vizavi și-o benzinărie la colțul străzii.
Ce-i drept, aveam IQOS și Heets în casă, ca tot fumătorul care e nevoit să aibă o alternativă la pneumonie când e frig afară.

NB: Acesta este un text despre cum a fost pentru mine trecerea de la fumat la IQOS. E pe bune, chiar am făcut schimbarea, nu m-a obligat și nu mă plătește nimeni pentru asta, îmi cumpăr Heets ca tot omul, cu bani.
Dacă nu fumați, evident, textul ăsta nu e pentru voi, și vorbesc serios! Nu încurajez pe nimeni să (re)înceapă să fumeze, e o adicție, e dăunător și costă!
Dacă vreți să vă lăsați de fumat, mai bine citiți cum a fost la o sesiune Allan Carr România – am documentat foarte pe larg  asta într-o serie de patru texte, și cred că ajută.

Acestea fiind spuse, să revenim la seara aia de vineri când am rămas fără țigări. Și nu mi-am mai cumpărat de-atunci.

Nu a fost aia prima dată când am rămas seara fără țigări și orice fumător știe că decât să n-ai țigară dimineața, la cafea, mai bine… nu, nu găsesc vreun termen de comparație potrivit. Și nici n-am fost în situația asta vreodată, pentru că m-am dus să-mi iau.
Dar mi-am adus aminte că am un pachet de Heets Bronze pe undeva printr-o geantă, de când fusesem la Qreator cu vreo  lună în urmă și descoperisem cu bucurie că au venit și la noi. Pe bronze astea le încercasem în februarie, în Elveția, și-mi plăcuse tare aroma lor. Mi s-a părut că chiar au gust de țigară, spre deosebire de alea portocalii și galbene care erau la noi și cu care nu m-am putut înțelege neam altfel decât forțată de împrejurări.

Am găsit pachetul, am procedat la încărcat device, introdus, așteptat, utilizat. A fost ok. Parcă nu fix ca țigara, dar a ajutat că bronze-urile astea chiar îmi plac. A doua zi, în loc să-mi iau țigări, mi-am mai luat un pachet de Heets, să văd dacă mă pot obișnui.
Am citit multe studii despre asta, nenumărate discuții online, cu pretenții pro și contra. Cred, cu mâna pe inimă, că varianta asta e mai puțin nocivă. Are sens să fie așa, de vreme ce din pricina arderii și în fum se găseau cele mai multe substanțe nasoale la o țigară – dar nu vreau să repornesc discuția. Am scris ce cred și de ce cred ce cred în privința asta.

A trecut sâmbăta, duminica m-am întâlnit cu gașca, unii-s fumători, nu mi-a fost poftă, am rămas la IQOS. Abia marți mi-a fost poftă de țigările mele, la casă, la Mega, când le-am văzut acolo. Dar am luat tot Heets, pentru că între timp începusem să observ că pot să merg mai mult pe bandă până la momentul în care am senzația că îmi aruncă cineva cu cărămizi în piept.

Și tot așa, zi de zi, s-au făcut vreo șase săptămâni. Am mai fumat, cu totul, patru țigări de atunci, mai mult de curiozitate. Două mai tari, care mi s-au părut oribile, două mild, care au fost ok. Între timp, mă bucur de chestiile bune de la trecerea asta – de-acum cred că pot să spun că am trecut de tot și nu mă mai întorc la țigări – după cum zic mai jos.

Bune și mai puțin bune

În primul rând, mi se pare că mi s-a mărit capacitatea pulmonară. Sigur, nu mi-au crescut plămânii, dar dacă nu-i mai umplu cu fum, probabil că au decis să nu mă mai umple nici ei de rușine. Diferența se simte la efort fizic, pe bandă, că acolo o percep zilnic, la urcat până la șase pe scări când nu merg lifturile, ba chiar și la alergat după un troleu într-o zi. Aș fi vrut să pot verifica, dacă mi-ar fi venit ideea și dacă aș fi știut că o să fac schimbarea asta. Deși, probabil, dacă mi-aș fi impus s-o fac, n-o făceam. Dar, strict pentru curiozitatea mea, aș fi vrut să-mi fac o spirometrie înainte să trec la IQOS și una acum, după săptămânile astea. Eu simt diferența, dar aș fi fost curioasă s-o văd și măsurată. La mine, zic, altfel sunt studii clinice care atestă că diferența există.

Eu lucrez de-acasă, la mine se fumează, și, de multe ori, concentrată la ce scriu, aprindeam țigările fără să-mi dau seama, ca un gest automat. În felul ăsta, ajunsesem la aproape două pachete pe zi, ceea ce e mult. Prea mult. Foarte mult. Cu Heets, deși nu-mi fac porție, trec de un pachet pe zi doar dacă am o zi cu mult de lucru, de mă prinde seara târziu tot la laptop. Altfel, cam un pachet pe zi.

Heets sunt mai ieftine decât țigările pe care le fumam eu și, pentru că s-a diminuat și cantitatea, s-au diminuat și costurile. Sensibil. Nu mi-am luat Ferrari, dar să zicem că ce mi-am luat de Black Friday a fost aproape bonus.

Nu mai miros hainele, mâinile, părul a fum.
Nu mai am scrumiere.
Nu mai e scrum pe birou sau pe laptop. Inevitabil.

Și fără să simt că fac vreun efort de voință. Sigur, dacă nu erau bronze-urile,trecerea asta nu se întâmpla, pentru că alealalte nu-mi plac, n-aș fi putut nici dacă mi-aș fi impus, și nu mi-aș fi impus pentru că treaba asta se presupune că măcar e plăcută dacă tot e nesănătoasă!

Ce nu-mi place?
Că trebuie să am mereu grijă să fie device-ul încărcat. Mă rog, asta e mai puțin neplăcut acasă, mai ales că am două, iar ăsta noul are același tip de charger ca telefonul, deci e mai simplu pentru mine.
Că trebuie să-l curăț zilnic. Nu e un capăt de țară, durează un minut, dar e cu musai și mie nu-mi place nimic din ceea ce e la impuse.
Că, dacă ies în oraș și se descarcă, adio arme, că nu e ca și cum te duci la orice colț de stradă să-ți iei un IQOS nou încărcat.

Nu am ieșit încă la vreo petrecere prelungită unde să fiu tentată să bag mai mult tutun dar la una din astea s-ar putea să mă lase bateria. Adică ori ai încărcător la tine, ori îți iei două device-uri. Cu țigările e mai simplu din punctul ăsta de vedere. Și nici nu m-am enervat atât de tare între timp încât să vreau să-mi aprind o țigară ACUM! Și să trebuiască să scot stiloul, să bag heets-ul, să pornesc device-ul, să aștept să se încarce, și abia apoi să trag, nervoasă. Îmi vine să râd când mă gândesc la perspectiva asta.
Și, nu în ultimul rând, oricât de destupată la mine m-aș pretinde, ideea că trebuie să încarc un device ca să ???fumez??? e încă mi-e ușor străină. Să zicem că e un port-țigaret mai fancy!

Cam asta e. După 20 și ceva de ani, tehnic pot să spun că m-am lăsat de fumat, pentru că, dacă nu arde, nu scoate fum, și, deci, nu fumez. Practic, mi-am schimbat doar părul! Dar cu beneficii!

Și sper să nu ajung vreodată ca foștii fumători acriți care ar vrea să se lase toată lumea, iar ăia care nu pot sau nu vor, să fie biciuiți în piața publică, live pe FB și la TV. Și să li se taie și capul sau ceva! Dacă mă auziți vreodată cu un discurs din ăsta nazist, să râdeți de mine cât să mă trezesc la rațiune, bine? Mersi!
Nu de alta, dar am articolul ăsta în draft, scris de câteva zile și m-am tot sfiit să-l public pentru că am asistat/participat la niște discuții antifumători de mi-a venit să-mi aprind câte trei țigări odată!