Paritate pentru caritate? ChiarNU!

Îmi place să cred despre mine că reușesc să-mi păstrez o doză de naivitate, pe care o hrănesc ca pe o maia, că tot e la modă produsul zilele astea, pentru că am nevoie să cred că unele lucruri bune și frumoase sunt chiar așa: lucruri bune și frumoase. Iar în vremuri ca asta pe care o traversăm cu toții, cu atât mai mult.

Prin urmare, îmi displace organic orice încercare de profit și prosteală în contextul pandemiei, fie că vorbim de speculanții cu măști ori de loterii care-și îmbracă demersul într-o aparentă caritate.

Probabil ați citit deja despre platforma ChiarEU, care pretinde că face donații… cât rămâne după ce plătește premiile promise și achită costurile de marketing.
Nu era musai în programul meu aseară asta, dar, după ce am văzut postările despre platformă, m-am dus pe site și am căutat regulamentul și l-am citit cap-coadă. Așa am descoperit că ordinea plăților e 1. Costuri, cheltuieli, taxe, whatever, 2. Donație, fără să fie specificate costurile, o planificare bugetară, ceva, orice. Și că răspunderea lor în caz că iese nașpa e în limita a 300 de euro. Am povestit cu Andra de asta, găsiți mai pe larg pe blogul ei.

Inițial, ieri, banii adunați erau împărțiți în trei: donație, premiu, influenceri. Ulterior, după ce a luat amploare scandalul, sța comunicat că 90% donație și influencerii, care până ieri considerau că e normal să fie plătiți, azi lucrează pro-bono, plus restul de cheltuieli urmau să reprezinte doar 10%. Apoi pe site scrie 70% donație, 20% cheltuieli, 10% costuri și premiul e moka, că îl aveau deja din ianuarie. Doar că nu ne-am născut cu toții luna trecută… spre deosebire de Asociația ChiarEU, care există cu acest nume doar din martie 2020 (există o decizie judecătorească pentru schimbarea numelui asociației datată 2 martie 2020).

Ce mai știm? Păi știm că site-ul e înregistrat din 2018 pe numele unei societăți cu multe datorii și încrengături de alte firme via asociați și administrator, multe dintre ele la aceeași adresă dintr-un cartier bucureștean select, firmă care și-a schimbat și ea numele din Consult în Invest între timp.
Mai știm că doamna director executiv are datorii la stat, că nici pe numele anterior al asociației nu au existat campanii cunoscute, și că, în ciuda faptului că organizatorii pretind că acesta nu e un joc de noroc, au notificat, cf propriilor declarații, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.


Deci, iată, fix asta e: un joc de noroc. Mai mult decât atât, ca să fie foarte clar, banii plătiți prin intermediul platformei nu reprezintă o donație ci cumpărarea de șanse pentru câștigarea apartamentului. După orice regulă, asta e loterie și nici măcar legea jocurilor de noroc nu mi se pare respectată. Iată, încă și mai clar ce se vinde pe site:



Deci, loterie, joc de noroc, hai să-i spunem așa cum e, nu donație, nu caritate, nu generozitate. Iar de aici e treaba autorităților să verifice legalitatea prin care această afacere funcționează și sper s-o facă repede, mai ales că se folosesc și de numele unei instituții de stat.

Institutul Cantacuzino și ipoteticul său vaccin

Apropo, dacă tot am ajuns la Institutul Cantacuzino, e bine de știut că are buget de la stat, și nu e mic, în 2019, în creștere fată de 2018, a fost de 142.756.000 lei – aproape 30 de milioane de euro, în condițiile în care tot ce produc e un banal supliment alimentar.  

Mai mult, în contextul pandemiei tot ceea ce poate face Institutul sunt teste PCR și asta se face deja, plus că au primit deja o donație pentru încă un aparat și kituri de testare.
Pentru vaccinul ăla la care visează unii, ar fi nevoie de vreo sută cincizeci de milioane de euro și vreo șapte ani și, dacă mă întrebați pe mine acum, asta n-o să se întâmple veci.
Deci pentru teste au fonduri, iar pentru un eventual vaccin e, oricum, prea puțin. Așadar, demersul, chiar și dacă ar fi legit, nu e printre cele mai utile în actualul context.

Caritate, generozitate

Da, există platfome mari care fac asta, răsplătesc donațiile cu ceva mai mult sau mai puțin simbolic, însă acolo e specificat că e vorba de o loterie și că absolut toate donațiile, 100%, merg spre cauzele pentru care se donează. Fără costuri ascunse, procente care se contrazic și alte explicații, ba ca e pe bani, ba ca e fără bani. Exemplul 1, exemplul 2.  

Personal, nu consider ca donațiile trebuie să fie motivate de interese suplimentare, altele decât cele justificate prin însăși cauza care are nevoie de bani. Că e vorba de cafea pentru medici, în spitale, măști, echipamente, aparate, un spital de oncologie pentru copii, jurnalism vertical, sprijinirea unui artist ori a unui radio independent – toate astea contribuie la un mai bine pentru noi toți și asta e motivația care ar trebui să fie suficientă pentru oricine donează, alături de satisfacția că ai făcut un bine.

Mai mult, mi se pare o mizerie să induci ideea că oamenii cu o brumă mai mare sau mai mică de influență nu se implică în strângeri de fonduri pentru cauze bune altfel decât cu bani. Știu foarte mulți oameni care o fac fără să ceară sau să aștepte vreo răsplată financiară pentru implicarea lor în asemenea demersuri. Am făcut-o și eu, din pătrățica mea, și o s-o mai fac.

 

În final, ca să recapitulăm: în vremuri tulburi, de criză, se vor găsi negreșit unii care vor încerca să speculeze emoția sau fricile oamenilor pentru propriul lor câștig.
Totuși, există, chiar acum, o seamă de organizații cunoscute unde puteți dona cu încredere că absolut toți banii merg spre lupta cu coronavirusul.

Tot ce vă rog e să nu vă pierdeți încrederea, să continuați să donați pentru că e nevoie să facem asta, dar să vă și informați un pic înainte să donați ca să fiți siguri că banii de la voi ajung unde e nevoie de ei.  
Așa se fac podurile peste vremuri grele.


Photo by Andrea Leopardi on Unsplash