În vremurile mele de angajat full time, masa de prânz era, de cele mai multe ori, sărită. Cafelele cu lapte îmi potoleau prea adesea lamentările stomacului, însoțite, eventual, de niște sărățele procurate de la cel mai apropiat butic. Dacă îmi aminteam să comand ceva, de cele mai multe ori preparatul cu pricina se răcea lângă tastatură până la amiază când ritmul parcă se mai ostoia nițel. De adus de-acasă n-aveam ce, fiindcă n-aveam când să mai și gătesc. Dar asta e altă discuție.

Taman am cetit un articol despre tendințele in marketingul lui 2020 și, coroborat cu ce scrie azi Marta la ea pe blog, m-a luat râsul. Fiindcă pe-afară se fac lucruri cu miez și cu cap, iar la noi încă se trimit comunicate de presă care nu spun nimic, iar când ceri detalii concrete ți se răspunde cu un citat din același comunicat de presă care nu spune nimic. True story, folks!

De câteva zile mă tot gândesc cum să spun drăguț că ar trebui să nu mai vindem și să nu mai promovăm toate prostiile ridicate la rang de ???conținut???, dar cum nu găsesc nici o modalitate, repet, subtilă, de a face asta, mai amân un pic postarea aia în care o să scriu cum o fi, că nu mai pot!

E mult gunoi pe net, pe paginile de FB, pe bloguri (chiar așa, mi-aș dori recomandări de bloguri mișto, altele decât cele consacrate) și chiar și în unele comunicate de presă. A zis-o cu subiect și predicat Mugur Pătrașcu la SMS București – apropo, a fost, după mine, cea mai bună prezentare a zilei – a arătat-o Alex Negrea și în prezentarea lui dar și în e-bookul cu Cele mai populare mesaje publicate pe paginile de FB din România în 2014.

Ideile pentru un spot destinat promovării unei case de producție pot fi multe că, vorba aia, posibilități sunt. Dar canadienii de la 1one Production au ales ce vedeți mai jos. Și mi se pare foarte amuzant și pe brief.

La recentul Super Bowl, Coca-Cola a lansat o campanie care mi s-a părut simpatică, nu pentru că ar fi vreo super idee sau realizare de manual ci pentru că #MakeItHappy, că așa se cheamă campania, propunea un internet cu mai puțină heităreală. Ceea ce pe mine, una, nu m-ar fi deranjat, ba dimpotrivă.

Iată spotul pe care l-au avut la Super Bowl:

Am povestit un pic mai devreme de o campanie care mi-a plăcut mult de tot. Și cum eram eu așa încântată și mă gândeam că ce mișto ar fi dacă și la noi s-ar face așa ceva, dau de asta:

Îmi place mult de tot noua campanie pe care McDonald’s a lansat-o în State cu ocazia Super Bowl, de-aia am și zis că despre asta – ca și despre cea făcută de Coca-Cola – o să scriu separat, fiindcă amândouă îndeamnă la lucruri faine și parcă niciodată nu-s destule din astea!

Iată spotul celor de la McDonald’s, cel care anunță campania, și care a fost realizat de Leo Burnett Agency:

Am impresia că multă lume e mai puțin interesată de meci și mai mult de reclamele care se difuzează în timpul Super Bowl și de ce se întâmplă la pauză. Apropo, meciul a fost câștigat de Patriots, care i-au bătut pe cei de la Seahawks cu 28 la 24. Mă rog, dacă interesează pe cineva.
Cât despre reclame, anul ăsta mi s-a părut mai slabă treabă, aproape deprimante. Și dacă tot dai milioane (4,5 milioane, în medie) pentru alea 30 de secunde pe TV nu pricep de ce naiba nu mai dai niște bani să le faci memorabile. Dar, mă rog, fiecare cu strategia lui. Să vedem reclamele – en fin, alea care mi-au plăcut mie și cele care au istorii în spate.

Rasa se numește Hungarian Puli și cică are peste o mie de ani vechime. Până și Mark Zuckerberg are unul, doar că alb! Pe ciufulitul din reclamă nu știu cum îl cheamă, dar e vedetă, ok! Și e adorabil.

Agenția e Deutsch LA iar compania de producție Imperial Woodpecker.

Se termină un an, cu bune și cu rele, un an la finele căruia sper că ați fost mai generoși și v-ați propus să fiți mai buni… de mâine încolo! Știu că ați făcut și primit multe cadouri, doar e sezon, nu se face să nu pui sub brad un pachețel cât de mic pentru fiecare, e ocazia cea mai bună pentru a dărui.

Pe de altă parte, însă, fiecare (se) așteaptă să primească ceva acum, de Sărbători. Dar după?