Am o mică diferenţa de opinii cu musiu Chinezu referitoare la procesul Zenyth Pharmaceuticals, compania care deţine ColoHelp, şi Automattic Inc, firma-mama lui WordPress, mai precis dacă toată povestea este, sau nu, o catastrofă de PR. Cristi zice că e o catastrofă de PR, mie, însă, nu mi se pare.
Pe scurt, povestea e aşa: un blogger anonim a făcut o serie de afirmaţii nu prea simpatice la adresa produsului ColonHelp, citând variate surse (deja publicate în online) şi studii şi concluzionând că, de fapt, produsul ar pretinde că rezolvă o problemă care nu există în realitate – citiţi aici întreaga istorie.
Zenyth a contactat bloggerul şi a cerut o întâlnire pentru lămurire. Bloggerul a refuzat, pretinzând că se teme, printre altele, că ar putea fi bătut (hai, frate!). Zenyth a insistat, bloggerul a refuzat, articolele au continuat şi, pentru că Zenyth nu poate să se judece cu Insula îndoielii (numele blogului cu pricina), a cerut firmei care deţine şi dezvoltă WordPress fie să închidă blogul, fie să divulge identitatea bloggerului, pentru ca, ulterior, să poată dovedi (sau nu!) calomnia şi prejudiciile în instanţă. Decizia instanţei (după patru amânări!) a fost aceea de a respinge cererea Zenyth.
Aşadar, Zenyth nu a pierdut procesul cu bloggerul, fiindcă obiectul dosarului era obligaţia de a face, pârâta era Automattic Inc, nu bloggerul, iar cererea era de închidere a blogului (nici o şansă, legal vorbind, şi, dacă le ieşea asta, atunci să vezi catastrofă de PR!) sau oferirea de informaţii privind identitatea bloggerului.
Îngrădirea dreptului la liberă exprimare sau poziţie în faţa unui atac anonim?!
Eu nu văd nimic greşit în încercarea Zenyth de a-şi apăra imaginea, atâta timp cât poate dovedi că aceasta a fost lezată. Problema e că nu aveau nici o şansă să câştige şi, cel mai probabil, ar fi trebuit să aibă un avocat mai bun care să le spună că 1. un proces în România cu o firmă americană are şanse negative de reuşită, 2. cererea de închidere a blogului echivalează cu îngrădirea dreptului la liberă exprimare, trebuiau să se rezume la a cere dezvăluirea identităţii bloggerului, 3. nu există precedent, nici măcar în State, nici cu alte platforme (sau eu n-am putut găsi).
Şi, da, ar fi trebuit să aibă şi un PR mai bun care să cuantifice câtă atenţie va atrage acest proces vs câtă atenţie au atras nişte articole anonime. Altfel, să ataci din poziţia de forţă ca să-ţi aperi imaginea nu mi se pare greşit, cu condiţia să te afli în acea poziţie, legal vorbind, iar eu cred că Zenyth nu era acolo.
Catastrofă de PR
Dar de aici şi până la o catastrofă de PR mi se pare o distanţă mare. Pe de-o parte pentru că nici măcar bloggerilor (1, 2) nu li se par ok atacurile sub anonimat (subscriu!) şi pe de altă parte pentru că nu cred nici cinci minute că, în afară de nişte mistouri pe care le încasează acum, Zenyth are vreo suferinţă. Nu cred că le-au scăzut vânzările, iar dacă asta s-a întâmplat cumva nu cred că e din pricina articolelor de pe Insula îndoielii, şi nici cei care aveau încredere în produs nu cred că şi-au pierdut-o, dacă şi-au pierdut-o, ca urmare a lucrurilor publicate pe site-ul cu pricina.
Catastrofă de PR era dacă cineva spunea, asumat, cu nume, prenume şi dovezi clare, că produsul este dăunător, nu doar ineficient, aşa cum se pretinde pe Insula îndoielii, şi dacă un asemenea scandal ajungea pe TV care, ne place sau nu, rămâne principala sursă de informare a populaţiei. Dar că s-au aruncat cu capul înainte într-o încercare juridică menită să pună la colţ un blogger anonim, neah! Asta e doar un pic… cum să zic? Caraghios. Şi, mai nasol, deşi la noi nu se ţine cont de asta, setează un precedent juridic şi le confirmă altor bloggeri anonimi că e ok să zici orice despre oricine şi, iată, nu păţeşti nimic!
Ba, mai mult, acum o pot da la întors cu interesele mafiei medicamentelor (sau altă mafie d-asta cu gust de căpşuni) sau americanii cei răi care împiedică justiţia să-şi facă datoria fiindcă oamenii, iată!, aleg să aibă încredere în produsul lor natural şi ieftin şi bun şi eficient, în loc să arunce cu sute şi sute de lei pe medicamente şi alte suplimente mult mai scumpe! Şi mai merge şi-o mega campanie, “detoxifierea de primăvară”, cu super reducere pe preţ, şi endorsment de la tot soiul de vedete, inclusiv online! Case closed!
Nu în ultimul rând, problema avea o rezolvare infinit mai simplă şi mai ieftină :D
detixifierea de primavara se face cu Postul Sfintelor Pasti… :)) ne-a intoxicat online-ul firma aia o perioada.
si o s-o mai faca daca sunt baieti destepti, o sa vezi!
dar cine-i mai baga in seama? Cred ca e un subiect epuizat, si-au luat-o in freza…a vazut toata lumea cat de “profesionisti” sunt s-a dus “helpul” poate apare vreo problema la “colon”.
eu cred ca se gasesc destui..
Pai si tu chiar crezi ca articolele baietilor din blogosfera care au ceva cu anonimul sunt “dezinteresate”? Ca nu a decartat Zenyth ceva la ei, ca sa scrie “de bine”? LOL
te asigur ca al meu e complet dezinteresat, n’as accepta niciodata sa promovez colonhelp fiindca eu nu cred in beneficiile produsului, asa cum sunt prezentate de producatori.
totusi, era vorba daca e sau nu catastrofa de pr :)
Se pare ca ei considera ca ar fi cel putin rau. De aceea au decis sa sponsorizeze rapid o emisiune TV, cu branding puternic. Nu e de ignorat nici faptul ca in respectiva emisiune ei isi prezinta produsul ca o sursa de fibre si atat, ceea ce e real si exact. Se feresc puternic sa spuna “detoxifiere”. De ce oare?
Apoi, nici nu credeam ca au declansat o campanie in blogosfera. Doar unul sau doi “influencer-i” au intrat. Nu m-ar mira ca initiativa sa fie a respectivilor influenceri, ca ei au mirosul mai ascutit. Torentul de comentarii vehemente si furibunde de la primul musiu arata fara indoiala ca s-au cumparat comentarii favorabile de pe al sau site cu unul sau doipoli.
De aceea zic ca a venit influencerul la companie si nu invers; a venit cu tot pachetul: articol + comentarii. Nu era la indemana oricui.
nu cred ca e campanie nici la arhi si nici la alex. amandoi vorbesc, pana la urma, despre libertatea de exprimare… asumata. subiect si predicat, nume si prenume. si eu cred la fel. acuzatiile anonime nu au o importanta mai mare decat murdarirea clantei cu pasta de dinti practicata, odinioara, in tabere…