Am văzut mai multe filme decât de obicei în ultima lună, mai ales că se pregătesc şi Oscarurile şi îmi place să am emoţii pentru favoriţi… şi cum aş putea altfel decât văzând filmele?! Dar filmul de care vorbesc acum nu e un film de Oscar, nici nu a fost gândit în termenii ăştia, chiar dacă are o distribuţie demnă de premiul pentru Cel mai bun actor. De altfel, fiecare dintre cei patru protagonişti, dar şi personajul feminin, au cel puţin câte un Oscar.
Vorbesc, desigur, de Last Vegas, un film care îi are în rolurile principale pe Michael Douglas, Robert de Niro, Kevin Kleine şi Morgan Freeman, secondaţi de Mary Steenburgen.
Patru prieteni de-o viaţă se reunesc după mulţi ani în Las Vegas pentru o petrecere a burlacilor: unul dintre ei, Billy, urmează să se însoare cu o tânără care are cam jumătate vârsta lui. Prilej de reunire, de amintiri, de (auto)ironii şi râsete, atât pe ecran cât şi în faţa lui. Se lasă cu o petrecere, cu plimbări prin Las Vegas şi cu o stare de bună dispoziţie care durează chiar şi după ce filmul s-a terminat.
Acţiunea nu e cine ştie ce, dar nici nu trebuie, e o plăcere să-i urmăreşti pe cei patru făcând mişto unul de altul, să te bucuri că joacă împreună (e o premieră formula asta), că sunt bine, sănătoşi, cu umorul şi talentul intacte… deşi nici una dintre partituri nu presupune vreun efort actoricesc special.
M-am gândit la prietenele mele şi la perspectiva unei petreceri peste decenii de-acum… Nu ştiu dacă o s-o facem, dar mi-ar plăcea să cred că ne vom păstra prietenia şi că ne vom distra pe măsură până atunci.
Mergeţi să vedeţi filmul. Pe lângă toate dramele nominalizate la Oscaruri anul ăsta, e nevoie şi de un Las Vegas din când în când!
Leave a Comment