Mai pe la începutul pandemiei, când era destul de clar, totuși, că vom naviga o vreme nu doar în ape tulburi ci și furtunoase, am trimis un mesaj unora dintre clienții cu care am lucrat sau lucrez ca să-i anunț că, dacă au nevoie de știu ei că știu eu să fac, sunt acolo, free of charge. Dincolo de măsurile sanitare, ca să zic așa, mi s-a părut ăsta cel mai mic lucru responsabil pe care pot să-l fac nu doar față de niște oameni cu care am lucrat sau lucrez ireproșabil, ci fața de o situație care ne afectează pe toți. Unii au sunat și le mulțumesc pentru încredere!
La fel, am răspuns oricui m-a întrebat, pe ce ține de felia mea de expertiză, ce să facă, cum să facă.
BTW, înainte să apăsați pe ”read more”, o să vă spun onest că nu urmează alea zece reguli din titlu. Dacă ele există, eu nu le știu.
Suntem mai conectați ca oricând și depindem unii de alții – ca business, dar și ca oameni – într-o măsură de care poate nu eram conștienți până acum. Nu mai sunt zece la ușă, nici să se angajeze, nici să cumpere. Aproape nimic din ceea ce știam până acum în zona de business, în zona de comunicare, obiceiuri, preferințe, consum nu e și nici n-o să mai fie prea curând așa cum știam. Poate niciodată.
Cine se luptă cu dinții împotriva schimbărilor, plânge și speră că ”normalul” va reveni la… normal, pierde timp prețios de adaptare. Iar cine nu se adaptează o să aibă soarta dinozaurilor. Poate nu azi, poate nu mâine, dar într-un orizont previzibil de timp. 
Sunt niște considerente de bun simț, că și-așa repet eu obsesiv că PR-ul e un exercițiu de bun simț, ajută, dar nu-ți trebuie cine știe ce școli înalte pentru asta, doar să te uiți în jur și în interior cu onestitate. Să vezi ce-i preocupă acum pe oameni, pe consumatorii tăi, să vezi ce nevoi sunt în comunitatea de care spui că-ți pasă și în care te pretinzi un membru activ și implicat, să nu-ți forțezi angajații și consumatorii să facă lucruri care nu sunt sigure pentru ei și sănătatea lor, să-ți exersezi empatia și bunul simț. Ah, am mai zis bun simț. Nu-i nimic, niciodată nu e prea des invocat!
Trăim vremuri în limpezirea cărora nimeni nu are expertiză. Nici un consultant, patron, client, nici un participant la societate, comunitate, ce vreți voi, nu știe ”Cum să fie bine, să nu fie rău, în pandemie. Zece reguli de aur, imuabile. Versiunea 2020”. Nu s-a scris cartea asta! În schimb încep să apară studii și cercetări, există nenumărate opinii, How-To-uri și așa mai departe de la oameni care au experiență în crisis management, branding, oportunități de business și pivotări, CEO, CFO, CMO și alte O-uri din astea.
Azi, de exemplu, am participat la un webinar gratuit cu Aneta Bogdan în cadrul AMC (Academia Minților Creative) by UniCredit Bank. Au fost câteva discuții despre situația actuală, câteva sfaturi, răspunsuri la întrebări chiar punctuale, despre business-uri de genul x sau y, un soi de consultanță care la Aneta îmi pot imagina doar cât costă, și care acum a fost oferită gratuit via acest program.
Cu atât de multe neclarități și întrebări, neliniști și îngrijorări, știți câți oameni au fost? În jur de 350.
La fel, la Best Marketing, al BIZ, zilele trecute, cu șefi de marcom din retail sau banking, tot cam atâția. La fel la LinkedCulture, conferința pe care o face Oltea online azi și mâine, deși cultura e vai capul ei zilele astea, nici măcar nu-s prea sigură că mai are vreun cap!
În condițiile în care acum nu există rețete, oportunitatea de a învăța din ce-au făcut alții și a mers sau n-a mers bine e foarte valoroasă. Așa că un pic nu prea înțeleg de ce genul ăsta de evenimente, la care nici nu costă să participi, nu se bucură de (mult) mai mulți participanți cu mai multe întrebări. Nu știu, ne bazăm pe măsurile de redresare economică de la administrație, UE și alte instituții guvernamentale? Așteptăm, ca de obicei, să (ni) se dea, să (ni) se facă? 
Mă rog, n-aș vrea să exclud nici gândul că poate doar mie și unora dintre cei cu care am mai vorbit zilele astea ni se pare că sunt timpuri excepționale și avem nevoie să știm ce fac unii și alții, să reacționăm, să ne adaptăm, să schimbăm, să… din astea. Poate ceilalți au doar certitudini, știu perfect cum o să fie și cum se vor așeza lucrurile în ”noul normal” și sunt răi și nu vor să ne zică și nouă!
Urât!
Leave a Comment