August 13

Ideo Ideis 2013: Poetry in motion

În prima seară de Ideo Ideis, Oltea ne-a povestit un episod cu niște dans, unul la care s-a râs mult, iar ideea de dans, mai ales la bărbați, a devenit așa, un soi de glumă internă în grupul nostru. S-a spus, pe drept cuvânt, că un tip lipsit de ritm când vine vorba de dans, nu reprezintă… o premisă de la care să poți constri o coregrafie comună.

Tot la Ideo Ideis am văzut un spectacol de dans, Zic Zac – am scris de el zilele trecute – care mi-a plăcut foarte mult. Și, în general, felul în care cuvintele pot fi transpuse în mișcare mă fascinează.

Continue reading

August 12

Uta Plate, un pedagog de școală nouă la Ideo Ideis

Nici o legătură între ceea ce face Uta Plate și metodica pedagogului de școală nouă imaginat de Caragiale, dar cum teatru la teatru trage și educația cu educație se face… de ce nu?!

Uta Plate este, într-o traducere aproximativă, pedagog cultural și lucrează la cel mai mare teatru din Berlin, Schaubühne, iar la Ideo Ideis a venit să facă un training cu trainerii. Mi se pare fascinantă munca ei, așa că am stat un pic la povești într ultima ei seară în România. Citiți și vă bucurați că în lumea civilizată se poate. Și, cu puțină muncă, mai multă, de fapt, sunt convinsă, într-o zi o să se poată și la noi.
Continue reading

August 10

Ideo Ideis 2013: Paşi de teatru-dans în Zic Zac

Un bărbat, o femeie şi un DJ aricios pe scenă. O relaţie, cu bune şi cu rele, eu zic, eu zac, proverbe şi zicători rearanjate dadaist, cuvinte, frici şi spaime, saluturi şi formule de rămas bun (sau mai puţin bun) şi dans. Mult dans, teatru-dans!  Bun şi Made in România!

Cam aşa ar putea fi rezumat în extrem de puţine cuvinte spectacolul Zic Zac invitat aseară în cadrul Ideo Ideis, o surpriză extrem de plăcută, proiect de licenţă master al coregrafei Andreea Gavriliu, “rezemată de Ştefan Lupu” şi Gavriel Costin. Şi (deja!) câştigător al câtorva premii!

Continue reading

August 10

Ideo Ideis 2013. Nicu Alifantis: Ascultaţi cât mai multă muzică!

Ideo Ideis nu e doar o competiție între cateva trupe de liceeni ci o formă de educație alternativă. Sigur, tot prin activități legate de teatru, mișcare, scenografie, arte vizuale, dramaturgie și, nu în ultimul rând, muzica și ritm. La unul dintre aceste ultime ateliere am fost și eu, iar profesorul dedicat a fost nimeni altul decât Nicu Alifantis.

Nicu Alifantis are 40 de ani de muzică și 41 de ani de muzică de teatru -o cariera începută la Brăila, și devenită marea pasiune. În total, sunt 114 spectacole de teatru ce-i poarta semnatura: Iar cel căruia îi datorez intrarea și interesul pentru acest domeniu e Mircea Florian.

Continue reading

August 6

Ideo Ideis 2013: Este despre tine!

Îmi place Ideo Ideis. Fără să supăr pe nimeni – sper! – cred că e festivalul a cărei atmosferă îmi încarcă cel mai mult bateriile. Motivul e că acolo sunt o mulţime de tineri, elevi de liceu, care au şi alte pasiuni, diferite de cele pe care generaţia din care fac parte le cultivă, iar asta mă face să fiu mai optimistă – măcar o vreme! – în legătură cu ce şanse are ţara asta să-şi revină.

Oameni faini, poveşti frumoase, teatru tânăr, spectacole realizate de trupe de liceeni cap-coadă, cu decor, costume şi tot ce trebuie – nu vă imaginaţi că e vorba de nişte puşti care spun un text pe-o scenă, îmbracaţi cum s-o nimeri. Nu. Ei fac teatru, nu se joacă de-a teatrul. Acest mod de educaţie alternativă e baza pe care (se) construieşte Ideo Ideis.

Continue reading

July 31

Interviu cu Sting: Povestea

Încă din februarie, când a fost anunţat concertul Sting în România, am făcut demersuri pentru un interviu propriu, cu Sting sau cu cineva din Back to Bass Tour Management, şi, deşi am schimbat multe mesaje în sensul ăsta, inclusiv cu unul dintre vicepreşedinţii de la LiveNation, până la urmă interviul meu nu s-a putut concretiza, şi ăsta e şi motivul pentru care scriu despre asta abia azi, în ziua concertului. Ultimul schimb de mailuri a fost ieri! :)
Aşa cum am promis, însă…

Vă invit să citiţi despre Gordon Sting Sumner şi despre muzica lui minunată într-un interviu făcut la Stockholm şi pentru care am obţinut drepturile exclusive pentru România de la proprietar, William Anderson (thanks again, Will!)
Interviul a fost realizat pentru Singing Bassist de Anders Lundquist, care a avut amabilitatea să-mi ofere câteva detalii din culise. Le citiţi mai jos.

Continue reading

July 25

Rock the City 2013: Capitala se metalizează!

Aparent, azi e zi de muzică aici, printre rânduri, dar dacă mă întrebaţi ce muzică îmi place n-o să ştiu ce să răspund, fiindcă nu există un gen preferat. Îmi place rock-ul dar nu orice e rock, ascult şi Pink dar şi Şuie Paparude, ascult Asaf Avidan dar şi Cindy Lauper, Sting, dar şi ACDC ori Rammstein.

Pe nemţii care fac dantz rock i-am detestat la început, recunosc, din pricina unui domn. I know. Stupid. Dar aşa e povestea, de ce să mint? Şi după aia, datorită altei persoane, am remarcat că, de fapt, Rammstein e o trupă care face mişto de toţi şi toate, că solistul şi clăparul nu sunt prea sănătoşi la cap (în sensul bun al cuvântului!) şi că, puf!, mie îmi place Rammstein. Tocmai de-aia, în 2009, m-am dus să-i văd la Lisabona (încă mai am biletul de la concertul ăla!) şi i-am revăzut şi în România, în 2010!

Continue reading

June 24

D’ale noastre, în paşi de dans!

Într-un final dramatic*, am ajuns şi eu să văd spectacolul “D’ale noastre”, cel în care Gigi Căciuleanu propune Caragiale tradus în limbajul universal al dansului. Şi mi-a plăcut. Mult. Mult de tot!

* dramatic, zic, fiindcă premiera a fost anul trecut. Altfel, eu l-am văzut în cadrul FestCo aka Festivalul Comediei Româneşti, o iniţiativă aflată la cea dea XII-a ediţie, perfectă pentru descreţit frunţile! La mulţi ani, mai mari şi mai multe, stimabililor!

Dar să revenim la D-ale noastre, căci voi să vă spun cum a fost!

Continue reading

April 4

Ziua minunilor, from the PR point of (inter)view

Când se lansează un nou model al unei maşini cu multă şi simpatică istorie în portbagaj, oricum ar fi, că e vorba de o maşină, te gandeşti că ar trebui să faci un eveniment mai degrabă pe placul domnilor. Tot ce se poate, nu zic nu, dar Premium PR şi Porsche InterAuto au fost de altă părere când a venit vorba de Noul Beetle şi uite-aşa am primit o invitaţie la balul unui prinţ german!

“Trebuie să-mi iau, deci, rochie de bal şi să scot tiara din safe-ul de la bancă?”, am întrebat-o, mai în glumă, mai în serios, pe Sorana, regina de la Premium PR. Foarte serioasă, ea mi-a zis că se impune fustă de bal, dar de tiară să nu-mi fac probleme! Măi să fie! Deja eram foarte curioasă! Şi avea dreptate, uite câte tiare:

Duminică m-am prezentat la portiera dovleacului fermecat, vrăjind prinţese care mai de care cu bagheta mea “magică”, una din aia de jucărie pe care o răpisem cu o seară înainte de la un domn: dîng! Cu dovleacul am ajuns la palatul Porsche Nord, unde am intrat într-o altă lume, pregătită minuţios pentru a fi pe placul oricărei prinţese! Ne aşteptau make-up artişti (Alina Brăilescu & Co), porţelanuri fine de la Wagner (chiar colecţia Poveşti cu zăpadă – v-am spus că detaliile au făcut diferenţa), condurii cei mai frumoşi de la Dan Coma şi, nu în ultimul rând, fandacsiiileeeeeee! Adică nişte pălării cordeluţă absolut delicioase şi răvăşitoare, o mulţime de modele şi idei din care, parol de prinţesă, era foarte foarte foarte greu să alegi – vezi foto de mai sus!

Pe lângă toate astea, un bar cu fresh-uri şi cafele bune, sub nasul prinţeselor, prajituri mmmmm!, brioşe cu răvaşe, mere fermecate, multe concursuri în urma cărora prinţesele norocoase au pleacat acasă cu diverse trofee, tartine minuscule pe pat de miez de pâine, fără coajă, să nu tuşească prinţesele şi, din când în când, spre hazul nostru, domnii de la Obligo, o trupă de teatru care face, bine!, improvizaţie. Portretişti de soi la curte au fost Cristi Şuţu şi Radu Bădoiu de la Foto Union, super inspirată alegere, pentru că, vezi bine, prinţesele bloggeriţe nu sunt deloc crispate când vine vorba de pozat pentru ei… şi nici ei pentru/cu ele! :)

Şi, în fine, PRINŢUL! Prinţul e Noul Beetle, mai mare, mai mândru şi mai frmos, păstrând, însă, liniile clasice ale modelului care a făcut deliciul multor generaţii de aproape şapte decenii încoace! Dar, despre prinţul german, într-un post separat, că sunt multe de spus, acum vorbim despre evenimentul #ziuaminunilor, şi chiar vorbim, pentru că i-am luat un scurt interviu Soranei Savu, regina de la Premium PR, artizanii acestei întâmplări de poveste pe care ţin să-i felicit pentru idee şi execuţia flawless!

1. Masinile sunt jucarii mai ales pentru baieti, asa ca lansarea unui nou model ar trebui sa presupuna ca sunt si baieti invitati. Nu, insa, si la #ziuaminunilor. Cum asa? Care a fost… brieful clientului? Se pozitioneaza Beetle ca “masina de fete”? Nu de alta, dar are si motorizare cu 200 bidivii putere, am vazut eu!

Sorana: Of, prejudecatile! E adevarat ca Noul Beetle e un print cat se poate de macho, noua lui conformatie te duce cu gandul la Porsche, dar asta nu inseamna ca fetele nu-l pot aprecia. Nu degeaba prima cerere a printeselor, dupa ce am dezvelit Printul Broscuta in showroom a fost sa ridicam capota, sa se uite la motor! Evenimentul nostru a fost o poveste pe dos, pentru printesele din zilele noastre, care apreciaza o caleasca nu numai pentru carozzerie, dar si pentru numarul de cai putere care o urnesc din loc. It’s a boy – printul nostru, dar cum e si simbolul Flower Power, e ultimul care sa se tina de discriminari :)

2. Evenimentul a presupus o gramada de parteneriate cu branduri princess like si un scenariu fără cusur! Cat a durat pregatirea acestui eveniment si cati oameni din agentie (si de la client) s-au ocupat de asta?

Sorana: Nucleul a fost format din cinci oameni – trei de la noi, doi de la client. Cristina Popovici si Amelia Rusu de la Porsche Inter Auto au fost mai mult decat partenere de discutie, au raspuns imediat la ideea evenimentului si au plusat cu sare, piper, condimente, la fiecare intalnire. Toate discutiile de brainstorming au fost o mare distractie, inclusiv cele din agentie. Intalnirile de organizare s-au intins pe mai bine de o luna, dar ideile de baza s-au adunat in cateva ore, intr-o singura intalnire. Doamna Dana Cortina, Director General la Porsche Inter Auto (vezi ca scriu Doamna cu D mare nu pentru ca e la inceput de propozitie) ne-a dat unda verde cu tot si, la final de eveniment, ea a deschis sampania pentru toate printesele.


Echipa noastra a fost la vedere – PrintzeSonia Nalba, Cristina Carp si nici eu nu m-am putut abtine. La eveniment l-am avut pe post de Print Fermecator si pe Ionut Tecuceanu, care in blogosfera nu mai are nevoie de prezentare
(n.a. True Story, n-are, d’aia nici nu pun poză cu el ci cu Sonia! Care, Sonia, a fost premiată de Premium cu un iPad pentru isprava ei profesională – Bravooooo!)

3. Cum ati ales celelalte branduri incluse in eveniment si care au fost reactiile lor la propunere? A lipsit cineva?

Sorana: Am ales brandurile in asa fel incat sa se integreze fara gres in povestile pe care voiam sa le evocam. Eram asa de incantate de firul evenimentului, incat cred ca am reusit sa-i molipsim si pe partenerii nostri si toti au inteles imediat si au raspuns peste asteptari. N-a lipsit nimeni de la apel. Stiu ca suna ca din carte, dar asa s-a intamplat – echipa de makeup a venit, fara sa ne mai spuna, in formula extinsa, ca sa ne putem incadra in timp si sa putem sa ne rasfatam toate cu un machiaj profesionist. Ana si Irina Wagner au umplut showroom-ul de culoare cu portelanurile lor superbe, Ana petrecandu-si multa vreme la mise-en-scene, sambata seara, cand lumea, de obicei, nu munceşte.

Doamna Doina Levintza si domnul Dan Coma ne-au lasat sa ne alegem piesele de décor pe care le-am dorit din atelierul lor, inclusiv ghetutele istorice si masuta cu picioare in cizme de bronz, care este o piesa unica si foarte veche si foarte grea.

Nu in ultimul rand, Cosmina Nicolescu – care a fost o recomandare din partea clientului si care scrie niste mail-uri cum n-ati mai citit – a acceptat rolul de Mad Hatter in povestea noastra si a plusat la premiile acordate, in afara scenariului. Si trupa Obligo, printii fermecatori care au tinut in priza evenimentul, tot o idee a clientului a fost, iar cand i-am cunoscut si i-am vazut pe YouTube si pe scena am inteles si noi imediat de ce. Si ne-am mai prins ca avem un client pe masura, capabil sa inteleaga un joc si sa-l joace alaturi de noi oriunde ne-ar duce muzica. Tu chiar ai poze cu un domn de la Privileg Catering care insuruba cu rabdare ravasele noastre in briose inainte de eveniment – (chiar aşa e, am! iat-o!)

Cristian Sutu si Radu Badoiu au fost partenerii evidenti pentru un eveniment “de blogosfera”, au fost si gazde si invitati, si bloggeri si fotografi si cred ca s-au distrat si ei toata duminica. Nu mai sunt asa de sigura ca s-au distrat duminica noaptea, cand au avut de prelucrat sutele de poze pe care le-au facut in timpul evenimentului, si pe care toate printesele le asteptau cu maxima nerabdare :)

(din nou, are dreptate! Cei doi au trimis peste 600 de imagini de la eveniment şi toate sunt faine, deci pot doar să-mi imaginez câte au făcut dacă au ales atât de multe bune!)

4. E clar ca Noul Beetle a fost in centrul atentiei…Si totusi nu ne’a facut nimeni capul calendar cu simpatica masina si beneficiile ei! Is less becoming more in PR? :))

Sorana: Parerea mea – nu de ieri, de azi – e ca oamenii trebuie lasati sa experimenteze si sa-si traga singuri concluziile. O concluzie care iti apartine e o concluzie pe care o sustii, convingator, mai departe, cu propriile tale argumente. Daca e una servita sau si mai rau, fortata, e una pe care abia o inghiti tu, cu suspiciune, daramite s-o mai si transmiti. Nu neaparat “less is more” ci “ce tie nu-ti place altuia nu face” e deviza.

5. A venit multa lume, dar au fost si bloggerite care au lipsit. E un risc in a organiza evenimente duminica?

Sorana: Este, cu siguranta, un risc, dar ne-am zis “daca-i bal, bal sa fie”. 1 Aprilie pica duminica, conceptul se invartea prea mult in jurul acestei date, in plus aceasta era ziua in care tot showroom-ul ne statea la dispozitie fara interferente, si ne-am gandit ca toate participantele se vor distra si ca va merita efortul. Nu mi-am permis in 12 ani de PR sa chem pe nimeni la un eveniment de lucru duminica, nu era sa incep sa fac asta acum :)

6. In fine, ce’a zis printul dupa ce s’a terminat #ziuaminunilor?! I’a placut de/cu noi? :))

Sorana: Printul, alaturi de “comitetul de organizare” e intr-o continua incantare de duminica incoace – primim impresii si de la oameni care au participat si care n-au participat, energia pozitiva generata de Broscutza e incredibila. Am realizat ce ne-am dorit – un eveniment care sa trezeasca din nou magia modelului Beetle – intr-o noua perspectiva, intr-o ipostaza auto-ironica, asa cum i-a stat bine masinii asteia de cand se stie ea!

Carmen şi Prinţul cu care a plecat acasă. La ea!

Asta e, dragilor, istoria “secretă” a unui eveniment minunat, ca la carte! Şi, că veni vorba de carte, mâine am pentru voi, Te Beetle Book, o operă de artă la capitolul execuţie, exact aşa cum ar trebui să aibă orice brand care se respectă! Până atunci, uitaţi-vă şi jucaţi-vă pe site!

March 26

Sâmbătă am dat în mintea copiilor!

Sămbătă, zi cu soare, numai bună pentru dat în mintea copiilor! Aşa că am fost la Circ, dar nu oricum, ci la un spectacol în premieră, şi nu singură, ci am luat şi alţi copii cu mine, mai mari si mai mici! :)

După cum am mai povestit, vizita recentă la Globus, alături de cei de la Cirque du Soleil, mi-a produs, pe lângă plăcerea de a-i cunoaşte pe canadieni, uimirea cu privire la calitatea spectacolului pus în scenă de circul nostru: strălucitor, închegat, cu poveste, cu numere foarte bune, muzică şi umor! Aşa că mi-am propus să revin la circ, şi să iau şi pe alţii cu mine, pentru că – mă gândeam eu, şi nu greşeam – mulţi am rămas cu o părere neactualizată despre Globus Circ & Variete!

Zis şi făcut! Şi pentru că mi s-a părut că mersul la Circ şi revenirea, pentru câteva ore, la anii copilăriei, se încadrează cu brio la capitolul Obiceiuri Sănătoase, Activia a fost, de asemenea, la faţa locului, prin reprezentanţi de marcă: genţi frigorifice personalizate şi produse de care s-au bucurat participanţii la mica mea acţiune!

Distracţia a debutat înainte de spectacol, fiindcă dacă tot era cu dat în mintea copiilor, cei care au răspuns invitaţiei mele au primit chestii din alea (habar n’am cum să le zic altfel!) cu care poţi să faci baloane de săpun, şi asta au şi făcut, Andrei fiind, după cât de pare, cel mai priceput!

(desigur, am respectat regula cu minim doi brăileni la fiecare eveniment, de data asta Andrei, Andreea şi Raluxa!)

După ce ne-am distrat cu baloanele de săpun, ne-am ocupat locurile în public, în sala plină, aşteptând cu nerăbdare să înceapă spectacolul. Între timp ajunseseră şi întârziaţii Piticu şi Auraş. Urma să vedem premiera spectacolului D-ale Bibicilor,  un show cu texte din piesele lui Caragiale, numere de acrobaţie (unele chiar foarte spectaculoase!), dresură de căţei, porumbei, capre, cai, tigri şi foci, cu artişti de circ, dar şi cu actori profesionişti dintre care îi amintesc pe Manuela Hărăbor, Magda Catone, Anca Sigartău, Monica Davidescu şi pe Bogdan Stanoevici, Bogdan Vodă, Silviu Biriş sau Ovidiu Popa!

N-aş putea să vă spun ce mi-a plăcut mai mult: caii care dansau (bine, Auraş, nu dansau, doar făceau trop-trop în ritmul muzicii, na!), numărul de acrobaţie cu primăvara – într-adevăr, cu nimic mai prejos faţă de ce am văzut la Cirque, faptul că nu m-am prins cum naiba făcea Iozefini numărul cu cercurile, statuile umane dresura de tigri, cea de foci sau numărul “mexican” cu corzile colorate?! Totul e atât de bine gândit şi regizat încât nimic nu a fost în plus sau în minus – poate doar durata spectacolului, fiindcă aş mai fi putut să stau lejer cel puţin o oră peste cele două cât a durat D’ale Bibicilor!

După spectacol, invitaţii mei şi cu mine ne-am bucurat de o întâlnire în exclusivitate cu Brânduşa Novac, Directoarea Globus, dar şi regizor + scenarist al spectacolului pe care tocmai îl văzusem, cu Monica Davidescu (e chiar mai frumoasă în realitate decât la TV), cu una dintre acrobatele din spectacol (Ana, de 15 ani artist al Circului!) şi cu doi domni, actori din distribuţie: Bogdan Stanoevici şi Bogdan Andreescu Lazăr, iar apoi am mers să vizităm locul în care se antrenează artiştii de la Globus şi să-i felicităm pentru spectacolul pe care tocmai îl văzusem.

(poza şutită cu neruşinare de la Raluxa, că pe mine mă lăsase bateria!)

Am aflat multe lucruri interesante, printre altele faptul că misiunea Brânduşei de a păstra tradiţia Circului în România e îngreunată de faptul că nu există o şcoală în acest sens şi nici fonduri (sau interes din partea autorităţilor), că Globus ia premii pe bandă rulantă peste tot pe unde se duce în străinătate, dar în România e mai puţin promovat şi (re)cunoscut fiindcă TVR, de exemplu, vrea să i se garanteze ratingul difuzării unui spectacol ca să-l difuzeze (gratis, fără să plătească drepturi!!!), că înainte să-i fie alocat un buget cât de cât decent, a trebuit, vreo doi sau trei ani la rând, să dubleze veniturile din bilete, ca să fie luaţi în serios, şi că dresura animalelor din Circ nu constă în a le obliga pe ele să facă ce n-ar avea chef, ci în descoperirea a ceea ce le place să facă şi realizarea numărului de circ în jurul personalităţii animalului iar la finele vieţii artistice, animalele de la Globus se pensionează într-o rezervaţie!

A fost distracţie la Circ, parol, Bibicilor, curat distracţie!, şi vă recomand să acordaţi circului Globus două ore din timpul vostru fiindcă n-o să vă pară rau! Până în toamnă se joacă D’ale Bibicilor, iar în toamnă se pregătesc alte două premiere!

De final, fiecare dintre cei care au participat sâmbătă la mica mea acţiune (alături de cei amintiţi mai sus,  Mădălina Uceanu şi Claudiu Ciobanu, dimpreună cu fiicele: Ana Mădălinei, Ana şi Sara lui Claudiu) a primit câte o scrisorică colorată şi personalizată, cu speranţa că nu vor uita anii copilăriei şi că, din când în când, îşi vor aminti că uneori, doar uneori, e bine să nu te iei aşa de tare în serios! Obiceiuri sănătoase, cum ziceam! :)

Mulţumesc, tuturor, pentru participare, Globus pentru deschidere şi Activia pentru darurile pe care le-am oferit!