Acum câțiva ani am fost la un training intensiv de îngrijire susținut de specialiștii de la Farmec, în frunte cu minunata doamna Jofi* – al cărei fan am devenit atunci! Din discuțiile despre ce produse sunt potrivite pentru ce tipuri de piele, ten, păr, scalp, au rezultat întrebări după întrebări. De altfel, la câte bloggerițe am fost în alea trei zile la respectiva întâlnire cred că s-au adunat lejer măcar 100 de întrebări. La care doamna Jofi și echipa au răspuns cu explicații amănunțite, fără ezitare.

M-am gândit că-s norcoasă pentru că pot să aflu atâtea lucruri despre cum să-mi îngrijesc mai bine pielea sau părul de la cineva cu atâta experiență în domeniu, și nu așa, oricum, ci cu bază științifică. Între timp, însă, răspunsurile specialiștilor de la Farmec nu mai sunt doar pentru cei mai norocoși ci pentru toată lumea.

Oare există pe lumea asta doamne și domnișoare care se trezesc dimineața și părul lor e disciplinat și mătăsos de parcă fix atunci ar fi ieșit pe ușa coaforului? Ca-n filme, așa, în cadrele alea în care Ea doarme cu un zâmbet fericit pe mutră, iar părul e milimetric aranjat pe pernă, ca un halou strălucitor? E, dacă există, le invidiez rău pentru că trec liniștite prin viața lor care are numai ???good hair days???!

În afară de cazul în care l-am întins în ziua respectivă și seara, înainte de culcare, îl prind în vârful capului, părul meu nu stă nicicum dimineața. Uneori nici la prânz, ba chiar nici seara!

Cred că e prima dată în mulți ani când nu mă bucur că se termină vara, probabil pentru că pe asta chiar am simțit-o foarte puțin ca fiind anotimpul… vacanței! Nu mi-e dor de lumina blândă de toamnă, de serile parfumate cu miros dulce-amărui de must și nuci verzi și încă visez la câteva zile petrecute la malul mării, departe de lumea dezlănțuită.
M-am uitat acum pe prognozele meteo și se pare că vom avea un septembrie cald și calm, cu temperaturi de plajă, fără cine știe ce ploi, și mă gândesc că, poate, reușeșc să mai fur măcar câteva zile. Însă la cum se vede agenda pentru luna asta, șansele sunt mici.

Sunt plecată de acasă de două săptămâni deja și m-am întâlnit cu multe grade Celsius. Ce-i drept, și cu zone în care m-am ???lăfăit??? doar cu 18, dar, în majoritatea zilelor, canicula și-a făcut simțita prezența și pe drumurile patriei. Căldură din aia care-ți dă în cap!

Am, însă, câteva secrete care mă ajută să trec mai ușor prin zilele de cuptor. Sunt testate și probate în ani, și zic ca poate vă ajută.

Pentru că a cam început sezonul concediilor și drumurilor la mare, la soare, preocuparea pentru bronzul perfect, mi-am zis că poate n-ar fi rău să scriu despre importanța protecției solare. Mai ales că, la începutul lunii, pe când eram la TIFF, după o noapte tremurată în Piața Unirii, a doua zi, la Bonțida, cu doar un pic de soare și fără excesiv de multe grade Celsius, seara, la hotel, am descoperit că eram nițel prăjită. Cu frisoane incluse.

Mai și iunie sunt, pentru mine, unele dintre cele mai ocupate luni din an, poate chiar cele mai. Prin urmare, nu mai am vreme să mă pun la curent cu ultimele noutăți din domenii care – vai! – sunt lipsite, vremelnic, de steluța roșie care le stabilește prioritatea în fața altora.
Așa se face că, deși îl am și îl folosesc de vreo două săptămâni, noul deodorant de la Farmec a intrat direct în rutina zilnică de îngrijire, fără să am vreme să mă pun la curent cu informațiile despre beneficiile lui… altele decât cele pe care pielea mea, mai sensibilă decât mine, le-a înregistrat.

Fac parte din categoria celor care preferă să fotografieze infinit mai mult decât să fie fotografiați. Nu știu să pozez, nu mă amuză chestia asta, iar cele mai multe fotografii cu mine care mi se par acceptabile sunt făcute fără ca eu să știu. Îmi place, în schimb, să fac poze!

Prin urmare, moda selfie nu m-a prins prea tare… deși am observat, totuși, că din ce-și face omul cu mâna lui ar putea rezulta o poză mai reușită decât a altora. Mă rog, sunt si modestă! Argumentul suprem, însă, e că poți să-ți faci câte selfie-uri din astea vrei tu si să alegi sau să nu alegi nici măcar una, iar restul imaginilor caraghioase cu tine să fie șterse din memoria telefonului ca și cum n-ar fi existat niciodată!

Anul ăsta ziua mea m-a prins cu dreapta în mânușă ghipsată, așa că am reportat sărbătorirea în cadru eventual festiv, alături de gașca de prieteni, pentru vremuri mai bune, mai ales că mă gândesc la o variantă outdoor, la iarbă verde. Prin urmare, cine a vrut să-mi ureze ceva, a venit, a sunat, a trimis curieri, a fost la liber. Dar eu nu am organizat nimic.

La vreo săptămână dupa ziua mea și două zile dupa ce-am scăpat de ghips, una dintre prietenele mele m-a rugat să vin până la ea și să stau de vorbă cu o cunoștință care avea nevoie de niște consultanță pe comunicare pentru un proiect.

În ciuda faptului că în baia mea cu greu se mai găsește loc să arunci un ac de creme și loțiuni și măști și alte secrete bine păstrate în cutii mai mici sau mai mari, n-aș zice că sunt obsedată de bunăstarea tenului personal. Sigur, obrazul mă străduiesc să-l țin subțire, și la propriu și la figurat. Mai o mască, mai o cremă, un tonic, să fie primite! Dar mi se întâmplă să treacă săptămâna fără astfel de tratații, iar acum, că am o singură mână la… îndemână, operațiunile de curățat tenul devin chiar un pic frustrante! Cu atât mai mult cu cât am stat mai mult ca niciodată în casă!

Acu’ vreo săptămână mi-am amintit că tot nu găsesc o anumită ojă de la Farmec prin magazine, așa c-am zis să intru pe site si să mi-o comand. Asta:

Nu e ca și cum n-aș avea vreo zece tonuri de roșu și roz inchis de la Farmec deja. Dar n-o aveam pe asta, na!, iar damblalele (cel puțin cele de acest tip) nu se chestionează ci se execută! Așa că zis și făcut!, am intrat pe site să-mi completez colecția fiindcă știam – de la comenzile anterioare – că e foarte simplu. Și când colo…