May 27

Despre bine: o postare optimistă!

Citeam pe undeva un studiu despre procentul de știri negative din media și cum ne afectează asta, că ne afectează, cu mirare, chiar dacă știu că așa e. Cu mirare, totuși, pentru că nu înțeleg de ce, în context, deși consumăm mult mai mult știri negative și scandaluri și ne plângem de asta, când vine vorba de făcut bine, de lucruri bune, de lucruri frumoase care, da!, se întâmplă și de-astea, avem mai degrabă tendința să le tratăm cu un soi de indiferență.

E și ăsta unul din motivele pentru care mă străduiesc să scriu de lucruri bune si frumoase pe blog, de festivaluri si oameni și campanii și gânduri care inspiră la bine. Chiar dacă, uneori, mi-aș dori ca și astea – și nu mai ales alea scrise cu sfântă indignare!, la draci – să fie cele mai citite.
Continue reading


September 18

Interviu Dragoș Anastasiu: Eu sunt în vacanță de foarte mulți ani

La Anonimul, anul ăsta, am fost plăcut surprinsă de schimbările din Green Village. Imperceptibile, pe ici, pe colo, dar extrem de evidente în zona de atitudine a angajaților. Am remarcat asta din prima seară, la restaurant, când tot personalul de acolo era de-o amabilitate deschisă și onestă pe care n-am mai găsit-o în multe locuri din țară sau de-afară. M-am întrebat cine îi școlește – era evident că au trecut măcar printr-un training – și, câteva zile mai târziu, aveam să asist la un astfel de moment. În orele în care clienții erau pe la vizionări ori pe terasă, la piscină, o femeie subțire, brunetă, îi strânsese pe cei aproximativ 30 de angajați ai restaurantului și le explica cum trebuie să fie lucrurile.

Am cunoscut-o și am stat un pic la povești și, din vorbă în vorbă, discutând despre schimbările din Green Village, mi-a zis că, de fapt, ar trebui să vorbesc cu Dragoș Anastasiu, cel care a cumpărat întregul complex. Și pe drept cuvânt, fiindcă planurile lui sunt fascinante. Dar nu mă credeți pe cuvânt, mai bine citiți interviul! Cu puțintică răbdare, fiindcă e lung!
Continue reading


September 16

Activează România: Profesoara

M-a rugat să nu-i dau numele, pentru că nu e, spune ea, și nici nu vrea să fie vreo ”vedetă” doar pentru că face ce i se pare firesc. O să-i respect dorința, desigur, dar eu tot cred că e un exemplu de viață activă și de cum vârsta din buletin e mai degrabă o șansă de a-ți capitaliza și extinde experiența și nu vreo piedică.

O să-i spunem D., de la ”doamna profesoară”.
Continue reading


September 9

O lume mai bună, cu șosete de lână

Ieri am fost la un eveniment organizat de UniCredit, respectiv premierea întreprinderilor sociale care au câștigat la competiția națională organizată de NESst și care vor fi premiate de bancă, generos, aș zice, cu granturi de aproximativ 30.000 de euro.

Cunoșteam deja unele dintre cele cinci proiecte câștigătoare dar am fost interesată mai ales de unul dintre ele, respectiv ”Made in Roșia Montana”, fiindcă, așa cum am mai scris, e ușor să protestezi, dar asta nu înseamnă că viața celor de-acolo se schimbă cu ceva. Proiectul ăsta, însă, e ceva concret!
Continue reading


September 4

Fii activ la orice vârstă!

Într-o economie de piață atât de bramburită cum e cea din România, există mulți oameni care se tem că vor rămâne fără job, fără ”siguranța zilei de mâine”. Știu că sintagma asta sună clișeistic atunci când n-ai dubii legate de venitul cu care să-ți umpli coșul zilnic și să plătești facturile curente, dar când ai, ei bine, realitatea nu e prea simpatică.
Continue reading


August 27

Unde dormi și unde mănânci prin România (I)

Dacă tot am colindat atâta în ultima vreme, zic să adun cumva toate informațiile despre locurile în care am dormit și unele în care am mâncat, poate vă folosesc în cazul în care plănuiți excursii prin frumoasa țărișoară. Așadar, unde dormi și unde mănânci pe plaiurile mioritice – primul episod!
Continue reading


December 17

Unde fugim de-acasă: Sibiul cel minunat la nivel Continental!

Sunt câțiva ani – deja! – de când tot mă duc drumurile profesionale prin Sibiu și, între timp, am adunat prieteni acolo, locuri favorite în oraș, opriri obligatorii. Dar, dacă nu punem la socoteală un început de martie teribil de înghețat, iarna nu prea am ajuns pe-acolo. Mi-am făcut timp acum, la început de decembrie, ca să vizitez Christmas Market-ul sibian. Și prietenii. En, fin, o parte, căci, din păcate, n-a fost vreme de toți – pentru asta mi-ar trebui un ”turneu„ mai lung de două zile!
Continue reading