Pentru mine e ca o zi de sărbătoare venirea toamnei. Pentru că abia aştept frunze foşnitoare în culori nebune, seri răcoroase cât să fie bine c-ai ajuns acasă, soare blând, miros de must, pere dulci şi găluşte cu prune (sunt la dietă dar pot să visez, da?), amintirea caietelor noi în care îmi promiteam solemn că voi scrie frumos şi îngrijit şi chiar reuşeam asta… vreo cinci pagini! :)
Şi îmi mai place toamna şi pentru asta, văzută şi ascultată, negreşit, la fiecare 1 septembrie, ca un ritual. Enjoy!
Îmi place clipul, îmi place muzica, îmi plac mâinile lui şi aerul uşor amuzat. Cred că aş putea să scriu o carte de la vitrina unei cafenele. Minunat!
Sincer, pe mine toamna mă deprimă destul de mult. Îmi vin toate gândurile urâte prin cap.
Videoclipul, însă, e superb!
ah, tocmai toamna, cand e lumina cea mai frumoasa in oras? haide, nu stii niciodata de unde apare un balon cu smiley face
si, da, clipul e minunat. si nici pe igor nu m’as supara sa’l intalnesc :)
da, toamna, toamna, toamna…
iar melodia si clipul sunt extraordinare. merci. :)
cupla. igor krutoi mai are cateva piese faine printre care si una “tu in septembriele meu” sau asa ceva, dar cu toate ca ar fi mai potrivita, eu prefer clipul si povestea asteia :)
Da, Ruxa, nu contest ca toamna are o frumusete aparte, dar pe mine ma deprima. Mai ales anul asta, cand imi trezeste amintiri urate. Primavara ma simt mult mai bine.
primavara e mai mult noroi si nu e soare bland si nu e must si in general nu e mare lucru! in afara de ziua mea, desigur! :))