Am citit câteva dintre opiniile celor care pun la zid Casa de Cultură pentru că a ales să încredinţeze sarcina finală de a decide cine câştigă premiul literar “Augustin Frăţilă” unui grup de 20 de bloggeri. Sigur, asta după ce un juriul de specialitate va fi stabilit lista scurtă de finalişti din cele 59 de romane selectate. Altfel spus, se încearcă alegerea unui roman valoros dar care să aibă şi premisa de a deveni popular în rândul publicului larg, care nu ştie neapărat să definească metafora!

Cei care critică acest format de jurizare sunt oripilaţi de faptul că nişte oameni care scriu şi despre cosmetice ori despre un proiect de reciclare a telefoanelor mobile au tupeul nemăsurat să se dea cu părerea în ceea ce priveşte o carte sau cinci, în cazul nostru. Ca şi cum să-ţi placă şi să recomanzi un produs ori să comunici o iniţiativă bună de protejarea mediului reprezintă teme incongruente cu cititul şi aprecierea unei cărţi. Ca şi cum dacă e blondă e proastă sau dacă e balet nu are cum să fie matematică.

Bloggerii nu sunt critici literari, au dreptate criticii! Dar ştiţi ceva?! Nici cei care cumpără cărţile nu sunt! O, la naiba!, hai să-i punem la perete şi pe cititori pentru că topurile de vânzări ale librăriilor şi editurilor nu includ, în primele trei locuri, romane scrise de autori români contemporani! Să-i împărţim pe puţinii români cititori de carte în două cete: “de smintiţi şi de mişei pentru că aleg scriitori străini în locul celor români!

Nu, insist! E mai simplu aşa, oricum, decât să fim constructivi şi să ne întrebăm şi noi, USR, de ce ultimul eveniment care apare la Noutăţi pe site-ul nostru e vechi de câteva luni, să ne întrebăm care sunt proiectele concrete pe care le desfăşurăm pentru promovarea şi încurajarea autorilor români neconsacraţi!

Faptul că o companie privată alege să promoveze romanul românesc contemporan sub forma organizării unei competiţii dublu-jurizate, atât de critici cât şi de bloggeri, ar trebui să fie un motiv de încântare pentru orice persoană preocupată de literatură şi de cultură, în general. Dar, evident, de ce să-i aplauzi pe alţii care fac ceva, în loc să-i susţii sau măcar să… nu-i critici? (întrebare retorică, desigur!)

Share: