Vara asta poartă unghii colorate!

În ciuda faptului că frecvent se crede că ar fi invenţia egiptenilor, primii care au utilizat o soluţie pentru colorarea unghiilor au fost chinezii, care foloseau un amestec din ceară, gelatină, gumă arabică, vopsea din plante şi albuş. Abia mai târziu, obiceiul a ajuns şi la egipteni, care au început să folosească henna pentru colorarea unghiilor. Aparent, atât chinezii cât şi egiptenii, aveau acest obicei atât din considerente estetice, cât şi din considerente sociale: cei mai săraci şi le colorau în nuanţe pale, iar bogaţii în culori puternice, roşu sau negru. Oricine încălca acest cod al culorilor era pasibil de pedepse.

În Europa, moda unghiilor colorate a apus odată cu Imperiul Roman şi a revenit la modă în vremea Renaşterii, la curţile franceze. Gurile rele spun că obiceiul colorării unghiilor ţinea mai degrabă de acoperirea mizeriei de sub acestea şi la ce alte legende despre igiena vremurilor există, înclin să cred această explicaţie.

În epoca modernă, lacul de unghii sintetic, a apărut în Franţa, pe la 1920, şi a întâmpinat multă rezistenţă, considerându-se că purtătoarele ar fi avut ceva dubios de ascuns, chiar probleme medicale. De altfel, chiar unii dintre medicii vremii catalogaseră acest obicei drept automutilare!!!

Aproape 100 de ani mai târziu, industria dedicată unghiilor – lacuri, pile, ojă, acetonă, geluri, unghii false şi altele – valorează multe zeci de miliarde şi nici o femeie care folosesşte lacul de unghii nu mai e catalogată drept nebună… În fine, poate cu excepţia celor care încearcă să depăşească recordul mondial! Americanca Christine Walton nu şi-a tăiat unghiile de 18 ani şi probabil la fiecare manichiură foloseşte o sticluţă de ojă!

Aşa cum spuneam, acum există o întreagă industrie a unghiilor şi de multe ori colecţii speciale de lacuri au fost folosite inclusiv pentru promovarea unor filme, cum a fost cazul la Muppets sau la Spiderman, iar numele lacurilor sunt din ce în ce mai creative, de exemplu mie mi se pare foarte funny să porţi o culoare care se numeşte I’m not really a waitress!

La noi, singura companie de tradiţie în domeniul cosmeticii, Farmec, a început să aducă pe piaţă, în ultimii ani, o mulţime de culori noi, sidefate sau nu, lacuri care rezistă, rezistă şi rezistă, vorba unei reclame. Primul lac de la ei mi l-am cumpărat dintr-o farmacie, cucerită de culoare, un roşu ca vinul, şi îl folosesc cu plăcere şi azi. Primei sticluţe i-au urmat, pe rând, alte nuanţe de roşu, apoi un roz, un nude, lacurile de protecţie, creme pentru cuticule, ce să mai!, cam tot ce au în materie de îngrijire a unghiilor. Că sunt foarte decente ca preţ şi bune – pe încercate!

Şi, mai nou, au ieşit cu nişte culori mai vesele grupate într-o gamă ce poartă numele generic de Farmec Collection, şapte nuanţe noi, în sticluţe mai mici, perfecte pentru un sezon, pentru că cei de la Farmec intenţionează să schimbe culorile din această colecţie de două ori pe an. Pentru vara 2013, propunerile sunt vesele şi au nume sugestive:

• apa limpede și cerul senin se regăsesc în cele două nuanțe de albastru: Pool party si Deep dive;
• înghețata fructată și băuturile cu gheață se reflectă în nuanțele roșii Cocktail și Exotic dream;
• ojele Spring break (verde), Flip-flop (corai) și City break (violet) sunt accesoriile perfecte pentru costumele de baie colorate din acest sezon, completând cu succes bronzul arămiu.

Le-am primit acum vreo săptămână şi deja le-am încercat pe toate. Verdele e un pic prea sidefat pentru gustul meu dar, chiar şi aşa, tot l-am purtat fiindcă nuanţa e foarte faină. Cu celelalte mi-am pictat unghiile, câte o culoare pe fiecare, până mă decid care îmi place mai mult! Şi cred că atunci când mă întorc din turneul festivalier (TIFF şi FITS) o să fac o petrecere de vopsit unghii, să se joace şi prietenele mele cu noile culori!

Ceea ce, fireşte, vă doresc şi vouă! Fiecare sticlă costă, la comenzile online, 4,47 de lei! Cum să nu le ai pe toate?!