Ieri am fost la Future Communities, conferinţă şi expoziţie, ambele organizate la Biblioteca Naţională a României. De la conferinţă nu am prins decât ce a spus Raed Arafat despre prezentul şi perspectivele medicinei de urgenţă şi cât de mult ajutor poate veni, (şi) în domeniul ăsta, din direcţia tehnologiilor comunicaţiei. Spre exemplu, pentru că nu toate ambulanţele sunt dotate cu medic, o conexiune bună la internet şi o cameră video ar putea salva viaţa unui pacient prin sfaturile primite de la centru. Am făcut şi noi paşi spre telemedicină, unii dintre ei chiar unici în Europa, cu Vodafone şi Smurd, şi sper că vom mai face, mai mulţi, mai mari.
Însă în sănătate – şi nu numai – se pot face multe lucruri bune cu ajutorul tehnologiei. Ca de exemplu, pentru cei care au diabet şi care, cu ajutorul unui kit special, îşi pot monitoriza glicemia, iar datele sunt trimise automat într-un program care, în caz de valori anormale, alertează pacientul, medicul, un prieten sau un membru al familiei, ajutând la gestionarea bolii. Sau o bază de date prin care fiecare pacient are o fişă pe care orice medic, de oriunde, o poate accesa. Astfel, dacă nu eşti în stare să spui la ce eşti alergic, în caz de urgenţă, când nu e vreme de astfel de teste, medicul se uită în fişa ta şi află că nu trebuie să-ţi facă penicilină, de exemplu.
Da, softuri există, dar ar trebui implementat la nivel naţional. Şi noi n-avem bani de aspirine, ba chiar am tăiat din bugetul Sănătăţii la rectificare, ce sistem să pui la punct?!
Am văzut, de asemenea, prezentarea Smart Classroom de la Samsung, o sală de clasă în care se iau notiţe pe tabletă şi nu se mai foloseşte cretă şi burete fiindcă tabla e şi ea electronică. Există deja o asemenea clasă la liceul Kretzulescu, în Bucureşti, şi urmează la Timişoara şi Iaşi. Am văzut tot felul de CD-uri cu suport pentru materii, unul în care rezolvarea corectă a problemelor de aritmetică devine un joc, unul cu ajutorul căruia copilul nu doar reţine mai uşor dar nici mai vede învăţatul ca pe o corvoadă. A! Şi există cursuri de programare pentru copii începând cu vârsta de opt ani. La opt ani eu începeam să învăţ engleză. Puştii de azi învaţă programare.
Am admirat şi cupa câştigată de un român în acest an, Mircea Tudor, la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru un sistem, Roboscan AERIA, care poate scana avioane şi poate depista materiale nepermise, de la marfă de contrabandă la dispozitive explozive artizanale.
Dar nu e totul despre roboţi şi tot soiul de alte chestii smart, e şi despre hrană sănătoasă, de exemplu, cum ar fi proiectul Cameliei Şucu, Abundia – Piaţa de gros, care e mai mult decât o piaţă. Sau despre case independente energetic, care pot fi montate într-o oră, eventual într-un oraş al viitorului, City Next by Microsoft, biblioteci şi florării virtuale. Sau despre educaţie financiară – aveţi idee câţi români habar n-au măcar noţiunile de bază?!
Nu în ultimul rând, am fost plăcut surprinsă să văd câteva exemple de proiecte dezvoltate de bibliotecile locale după implementarea, anul trecut, a proiectului Biblionet, cel prin care peste 2000 de biblioteci din ţară au beneficiat de instalarea unui computer şi acces la net.
Pentru toate astea ar trebui să treceţi mâine pe la Future Communities, e ultima zi. E reconfortant să vezi că lumea nu stă pe loc şi că imaginaţia, inclusiv cea autohtonă, e pusă şi în slujba unor lucruri bune. Daţi o fugă mâine, deci. Intrarea e liberă. Mai multe detalii aici. De asemenea, notiţe din timpul conferinţei găsiţi la Alex.
Foto: Catalin Georgescu si Ovidiu Micsik
Leave a Comment