Mi s-a întâmplat de mai multe ori, lucrând ca om de comunicare pe proiecte cu o componentă culturala, să nu găsesc informaţii suficiente sau bine structurate despre actorii implicaţi într-un proiect sau altul. Mi s-a întâmplat asta şi ca om care duce informaţia mai departe, către public, sau chiar ca “simplu cetăţean” care încearcă să afle mai multe despre un actor văzut pe ecran sau la teatru. În ce a mai jucat? Ce proiecte mai are? Unde mai pot să-l văd?
Poate o să vă surprindă, dar uneori răspunsul la întrebări atât de simple când vine vorba de un artist nu e deloc uşor de găsit. Din motive care îmi scapă, cei mai mulţi actori aleg să nu facă nici măcar lucrurile de bază când vine vorba de (auto)promovarea lor. Şi e păcat!
Anul acesta, la TIFF, se reia “Zece pentru film”, un proiect grozav, care ajută zece actori de teatru să ajungă în vizorul regizorilor şi producătorilor de film dar, mai mult decât atât, cei zece participă la o serie de workshopuri şi întâlniri şi sunt prezentaţi publicului, jurnaliştilor şi altor oameni care le-ar putea schimba carierele – regizori, producători români şi străini, directori de casting şi agenţi, şi, în fine, beneficiază de materiale profi de prezentare – broşuri, fotografii şi clipuri.
“Zece pentru film” e, în 2014, la a treia ediţie, şi, tot pentru a treia oară, Răzvan Penescu, “tatăl” Liternetului, face parte din juriul care va selecta actorii participanţi în program. Cu voia lui, am să redau mai jos câteva lucruri pe care le consideră importante şi de care va ţine, fireşte, cont în alegerile celor zece actori şi pe care le-a postat azi pe Facebook. Nu sunt nişte lucruri valabile doar pentru selecţia în acest program, sunt valabile pentru orice actor, pentru orice artist.
FOTO: © Dipego | Dreamstime.com
Nu ştiu sigur cum ajungeţi la TIFF ca actori de teatru ce vor să facă şi film. E un juriu de 7 oameni, fiecare cu opţiunile sale şi orice detaliu poate înclina balanţa într-o parte sau alta.
Ştiu însă sigur că nu vor ajunge în programul “10 pentru TIFF / FILM” cei care:
– nu au site personal sau pagină de Facebook sau măcar o pagină personală decentă pe siteul teatrului / teatrelor la care joacă (sau au o mulţime de postări neinteresante de la “prieteni” care fac dificilă căutarea celor postate de actorul respectiv sau nu au informaţiile bine structurate şi uşor de găsit)
– nu au un CV scurt şi un CV lung disponibil la o căutare pe Google şi / sau pe Facebook (sau le au, dar nu sînt actualizate în ultimele 3 luni sau nu includ lucrurile interesante pe care le-au făcut sau sînt scrise cu greşeli)
– nu au un set de fotografii relevante din ultima vreme (sau au fotografii de la beţii, de la prosteli cu prietenii, de la plajă)
– nu au cel puţin un fragment relevant dintr-o piesă sau dintr-un scurtmetraj recent care să fie găsite la o căutare pe Google sau pe YouTube (un show reel ar fi mult mai util)
– nu au nici o adresă de contact pe site-ul personal sau pe pagina de Facebook (sau adresa e [email protected])
– nu îi interesează să fie văzuţi sau aşteaptă să vină regizorii de film la teatru sau cred că la un moment dat o să vină cineva să îi caute dacă / pentru că sînt foarte buni sau aşteaptă să vină Moş Crăciun cu roluri
– cred că dacă sînt încă la facultate nu e încă momentul să facă eforturi pentru a se face vizibili
Mai sînt cîteva zile pînă la jurizare, mai e timp să vă puneţi la punct paginile proprii, pentru cazul în care unul din membrii juriului “10 pentru TIFF” a auzit de voi şi crede că merită să vă propună celorlalţi. Dacă nu am auzit de voi, în anul care urmează merită să faceţi un efort să îmi trimiteţi în fiecare lună un mesaj cu ce aţi mai făcut şi cu ce mai pregătiţi. Dacă informaţia va fi interesantă, o să încep să vă urmăresc. Şi, dacă la anul voi mai fi ales să fiu în acest juriu, poate o să vă propun.
Iar dacă vi se pare prea complicat să faceţi lucrurile astea, mai ales dacă sunteţi la început de drum, căutaţi un student sau o studentă la relaţii publice. Şi ei sunt la început de drum, au nevoie de experienţă, au idei şi entuziasm şi vor fi bucuroşi să vă aibă de clienţi. Şi nu ştiu pe nimeni dintre cei care au ceva experienţă în PR pe proiecte culturale care să nu vă răspundă la un mail sau un mesaj pe FB cu rugamintea de a oferi câteva sfaturi.
Ce zice Răzvan cere un efort minim! Şi, dacă vi se pare prea greu, gândiţi-vă la toţi acei artişti care nu au de oferit nimic în afară de faimă, o faimă pe care doar ştiinţa (auto)promovării le-a adus-o, nu şi talentul (fiindcă ăla le cam lipseşte), dar totuşi sunt pe scenă, pe ecran (mare şi mic), în reclame, în ziare…
Bafta!
Dacă este vreun actor care se regăsește în situația din ultimele tale paragrafe și vrea să o repare, mă ofer eu să-l ajut cu o sesiune de consultanță pentru a-și face acel CV online de care vorbiți și tu și Răzvan Penescu. Pro-bono, bineînțeles.