Azi, în drum spre piață, cu chef de afine. Pe colțul străzii, lipită de gardul metalic, e ea. Măruntă, slabă, cu părul lung, negru, și tenul alb. Are unghiile vopsite “modern”, cu desene pe ele. O pereche de pantaloni scurți de blugi și un tricou oarecare, niște sandale. Gene lungi și, după aparențe, sub 20 de ani.
Și plânge.
M-am oprit.
– Ești ok?
Dă din cap.
– Pot să te ajut cumva? Ce-ai pățit? Te-ai certat cu iubitul?
– Nuuu, zice printre lacrimi. M-a bătut și mi-a luat banii.
– Ai unde să te duci?
– Nuuu..
– Dai ai tăi?
– Nu vor să mă vadă. Tot din cauza lui.
– Sunt familia ta, du-te la ei, tot e mai bine decât pe stradă, plângând. Du-te la ai tăi. O să fie bine, o să vezi.
A ridicat privirea:
– Crezi?
– Sigur! Ai grijă de tine!
I-am zâmbit încurajator și am plecat, ce-aș mai fi putut face? M-am gândit să chem poliția, dar am fost sigură că n-ar depune plângere. Extrem de puține femei abuzate o fac.
Peste vreo 15 minute, când m-am întors spre casă, apăruse și “el”. Stătea în fața ei și vorbea. Postura, însă, nu-i era tandră, împăciuitoare, ci mai degrabă agresivă. Ea avea capul plecat. I-am urmărit câteva minute până au plecat. Împreună.
Mi-a fost milă, tare milă, și n-am putut să nu mă întreb: dacă eu știu aproape sigur c-o s-o bată iar, cum de ea nu știe asta?! Și, dacă știe, de ce alege să plece cu el?
Am desfigurat cativa si am sa continui cu o placere sadica sa-i mutilez pe micuti. Ultimul acum vreo 12 ani cand inca eram acasa mi-a facut dosar penal pentru tentativa de omor. Animalul isi batea in fata birtului sotia cu copilul mic in brate. A stat la reanimare in perfuzii 7 zile + 22 spitalizare la terapie intesiva.Insa daca nu-l scapa nevasta-sa (da femeia batuta) iti jur ca-i scoteam creierii pe nas si ii mancam cruzi.
stii care e problema? ca tot pe ea da vina si in cazuri din astea: “uite ce am patit din cauza ta”… si da’i!
probleme vin din contexul economic. aceste femei chiar nu au unde să se ducă. o femeie abuzată care câştigă 10 milioane lunar şi are şi un copil ce poate face? sunt familii care şi-acum gândesc că dacă te-ai măritat trebuie să stai alături de bărbat. dacă te mai bate aşa sunt bărbaţii. chiar zilele trecute am întâlnit un astfel de caz. mama respectivei a refuzat să o primească. stă singură dar a refuzat să-şi primească fiica şi nepoata. dacă femeia de care vorbesc, pentru că nu se putea descurca cu un copil şi un salariu de mizerie s-a măritat cu un altul mai în vârstă (nu avea unde să se ducă) tot n-a fost bine. aşa că sunt 8 ani de când mama şi fiica nu-şi vorbesc. ce poţi să spui? că mai trebuie să treacă ani până să ne schimbăm mentalitatea.
Mi-am pus aceeasi intrebare foarte des. N-am gasit un raspuns care sa ma multumeasca. Mi-am dat seama ca eu insami, de-a lungul vietii, m-am complacut uneori in situatii care nu serveau valorile mele, de dragul unei persoane. Sigur, erau situatii care nu implicau violenta verbala sau fizica, dar pana la urma erau situatii incompatibile cu mine. Nu e oare acelasi lucru?… Singurele concluzii la care am ajuns sunt: dragostea e oarba si uneori simti ca alternativele ar fi mai rele. Ambele au solutii, iar acum stiu asta. Dar necesita maturitate emotionala. Maturitate emotionala cu care nu toti se nasc si care e dependenta de educatie.
pacat ca si generatiile tinere cresc cu aceeasi mentalitate violenta, degeaba traim in era tehnologiei daca oamenii raman aceeasi, educatia isi spune cuvantul