Cred că asistăm la cea mai mizerabilă campanie electorală pentru președinție și aproape că nu trece o zi fără declarații suficient de suculente… dar care demonstrează că ori nu avem consultanți buni materie comunicare politică ori candidații sunt atât de convinși că e bine ce fac de capul lor încât nu vor (să asculte de) consultanți.

Dar Gabi Firea nu e de ieri, de azi, în meseria cu vorbele. Poetă, jurnalistă, fostă purtătoare de cuvânt a guverului și moderatoare TV, ai zice că știe instinctiv ce e ok să scoată pe gură și ce nu. fie că vorbește în calitate de purtătoare de vorbe a campaniei prezidențiale PSD sau ca simplu cetățean. Și, când colo, ce să vezi?! Nu știe!

S-a scris destul despre bătaia pe care au luat-o show-urile Antenei de la show-urile ProTV-ului, e suficient să te uiți la cifre și, mai mult decât atât, e suficient să te uiți la cele două emisiuni ca să-ți dai seama că la Antene lipsește ceva. C-o fi emoție, umor sau glam, nu știu, dar e clar că maioneza aia nu s-a legat. Poate o să se lege, poate nu, oricum e bine că avem de ales.

Totuși, mi-au atras atenția niște declarații făcute de Horia Brenciu, unele la care cred că ar fi trebuit să se gândească un pic mai mult înainte să le facă.

Pe Cătălin Ștefănescu l-am cunoscut în excercițiul funcțiunii, el moderator, eu PR, și îi urmăresc emisiunea în fiecare duminică mai ales pentru că are invitați bine aleși, se documentează foarte bine înainte de fiecare emisiune sau eveniment la care participă dar și pentru că îmi place mult stilul lui relaxat, asezat, de a-și provoca sau, dimpotrivă, de a-și sprijini interlocutorii.

Cătălin e (și) unul dintre cei cinci mentori de la Ideo Ideis și tot el realizeaza Master Class-urile de la festival. De obicei el este cel care adresează întrebările celorlalți, fie că e vorba de colegii lui de mentorat, Medeea Marinescu, Marius Manole, Andi Vasluianu și Vlad Zamfirescu, sau de alți invitați, dar anul ăsta am decis că cineva ar trebui să-l ia și pe el la întrebări și, fiindcă n-a avut nimic împotrivă când i-am propus istoria, iată! Și, pentru că la această ediție Ideo, Cătălin a ales să includă și Chestionarul lui Proust în discuții, tot așa am făcut și eu.

Am început interviul prin a-i propune câteva personaje pe care să le convingă – sau nu! – să vină la Ideo Ideis, apoi am vorbit despre unde e și încotro se îndreaptă festivalul, iar în a doua parte o să aflați de unde vine titlul interviului și răspunsurile la Chestionarul lui Proust.

Ce-a ieșit citiți mai jos, nu înainte de a vă spune că în seara asta Cătălin Ștefănescu începe noul sezon al emisiunii Garantat 100%, la TVR 1, de la ora 23.30, avându-i ca invitați pe muzicianul și sociologul (sic!) Marius Moga și pe istoricul Dan Falcanu. Vizionare plăcută și… lectură plăcută!

Din pricina răcelii, azi dimineață la șase (fix!) m-am trezit că-mi zboară somnul. Singur, așa, și brusc! Normal, dacă ar fi trebuit să mă trezesc la ora aia, mai ales că am adormit greu, pe la două jumate, aș fi tras de mine cu snooze și tot chinul. Dar așa, că nu trebuia, eram mai trează decât un participant la întâlnirile AA!

M-am uitat la telefon ca să văd cât e ceasul și atunci am observat că mă sunase mama, puțin după miezul nopții. Normal, m-am panicat instant fiindcă, deh, la ore de-astea nu te sună să te întrebe câte linguri de zahăr pui în pandișpan. Și, oricum, știe, ca doar de la ea am învățat rețeta!

Un culoar lung, întunecat, îți conduce pașii către o ușă metalică fără clanță dar cu vizetă. Înainte să pășești pe el, o cucoană înfiptă, blondă, cu cosițe împletite în jurul capului și costum la două piese, te oprește. Îți spui numele, ți se face o poză, primești un număr și un carton cu rații. Ține bine de el.

Vizeta primei uși se deschide, o voce îți cere cartela. Mai sunt câteva asemenea praguri, patru în total, iar senzația e că te afunzi permanent, tot mai departe de lumină, de familiar, de cald. Cât aștepți ca fiecare temnicer – căci temniceri sunt, după uniformă – să-ți dea cartela înapoi, ești îndemnat să privești pe geamul de lângă tine, să-ți faci o idee. Într-un spațiu mic, luminat cu un spot, se odihnesc diverse obiecte. Unele sunt tablouri, iar între geam și figura pictată (îmi amintesc de Stalin) e mizerie și sunt viermi. Viermi adevărați, grași, albi, care colcăie. Mă scutur de scârbă, dar merg înainte.

La Oradea e iar toamnă cu teatru, festival cu premii și, prin urmare, premianți! Festivalul de teatru scurt s-a terminat aseară, iar juriul, format din Alexa Visarion – regizor și scenarist- președinte juriu, Maria Zărnescu – critic de teatru, astistent universitar UNATC, Adi Carauleanu – actor și director artistic al Teatrului National Vasile Alecsandri Iași, Mircea M. Ionescu –dramaturg și Elisabeta Pop – critic de teatru, a acordat următoarele premii:

Anul ăsta, pe la vârful topului 100 Cele mai puternice branduri românești, alcătuit de Revista BIZ, o să găsiți câteva mărci care au legătură strânsă cu Farmec: Gerovital (3), Farmec (9), Doina (18), Triumf (20) și Nufăr (43).

Nu cu mult timp în urmă, produsele Farmec, în ciuda calității lor, nu erau percepute ca fiind suficient de cool, poate și pentru că partea de promovare online a producătorului român nu părea suficient dezvoltată. De vreo câțiva ani treaba asta s-a schimbat, mai timid, la început, apoi din ce în ce mai eficient, cu prezentă activă pe toate rețelele sociale. Iar acum, la început de toamnă, au relansat site-ul.

Sunt la Oradea pentru (doar) câteva zile, furate din agendă special pentru Festivalul Internațional de Teatru de aici, o manifestare care include, de fapt, mai multe festivaluri: teatru scurt, fringe si scoli de teatru, teatru pentru copii. Adicăăă… să fie belșug!

Deși aveam în plan să văd trei spectacole ieri, drumul și o sală neîncăpătoare m-au făcut să revăd, a treia oară și cu aceeași plăcere, Zic-Zac, spectacolul de teatru-dans, și în fine!, regalul artistic oferit de George Mihăiță și Marcel Iureș într-o „partitură??? semnată de Cătălin Ștefănescu după Moromeții și regia lui Alexandru Dabija: Păi… Despre ce vorbim noi aici, domnule?

Există o categorie destul de mare de persoane care se ocupă cu ceea ce înseamnă comunicare. Nu doar PR ci și strategie pentru site-uri sau bloguri, agenții de digital care încearcă să aducă proiecte și companii mai aproape de oameni (în cazul fericit) prin intermediul rețelelor sociale, aplicațiilor de mobil și în alte variante din aceleași categorii. Bloggeri, account și brand manageri, marketeri, specialiști în social media sau PR, cu toții ne propunem și, câteodată, reușim, să punem în practică idei și proiecte faine pentru a apropia niște branduri de publicul lor și viceversa. Uneori spunem și povești faine, alteori ne grăbim și greșim.

Și mai rar, totuși, reușim să ne strângem (aproape) toți la o conferință. Să ascultăm ce au unii și alții de spus, cum au reușit, care a fost frumul lor de la idee la succes, stăm la povești, bârfim, ascultăm și ne bucurăm de revedere față în față, iar unii dintre noi sunt și premiați pentru munca lor.

Am o grămadă de amici și amice cu care vorbesc la telefon sau online când și când și, inevitabil aproape, ne propunem mereu să ieșim la o cafea. Am chiar și prieteni cu care, tot așa, n-apuc să stau la povești live pentru că… agende încurcate. Mi-am adus aminte de treaba asta azi, când am văzut nole spoturi de la Starkbucks.

Sigur, puteau fi la orice altă cafenea sau orice loc în care muzica e la volum mic sau lipsește, astfel încât se poate auzi om cu persoană. Dar am zâmbit, oricum. Ceea ce vă doresc și vouă!