pr intre randuri - by ruxandra predescu
Home
.eu
 pr intre randuri - by ruxandra predescu
  • Home
  • .eu
ţara mea de d'oh!

Plimbare?

August 10, 2014 by ruxandra 2 Comments

Firește că nu m-am dus la nici o plimbare azi. Nu mi se pare că libertatea presei ar fi amenințată zilele astea în vreun fel, nu mi se pare că a confiscat cineva postul tv pe care apare precizarea „post confiscat???. Dar m-am uitat, pentru că am fost curioasă să văd ce au de spus oamenii ăia care au ieșit la ???plimbare???, una care, desigur, nici nu a fost un protest organizat. Desigur.
Și-ar mai fi și amărâții care au tot așteptat – și încă așteaptă, probabil – mijloacele de transport comun de suprafață care n-au putut să mai circule pe lângă Cotroceni fiindcă, na, erau unii care, absolut întâmplător (adică nu organizat, aia zic), s-au trezit cu chef de plimbare prin zonă.

În fine, cât m-am uitat, asta au zis unii și alții dintre cei ieșiți la ???plimbare„ azi:

Continue reading
Share:
ţara mea de d'oh!

Normalitatea cui?

August 5, 2014 by ruxandra No Comments

Tocmai am citit, pe HotNews, scrisoarea deschisă, sau ce-o fi ea, a unor anteniști pentru Dan Voiculescu. O să citez un mic fragment: “… apărat inseamna si ceea ce s-a intamplat in anii de criza, cand posturile TV au cazut unul dupa altul, iar noi am ramas in picioare (…) Noi am putut sa ne continuam, normal, vietile. “Normal” in Romania de astazi este un privilegiu de care putini s-au bucurat. Noi, da”.

Continue reading
Share:
ţara mea de d'oh!

Nepăsarea n-a schimbat nimic, niciodată

May 26, 2014 by ruxandra 4 Comments

După rezultatele de ieri, se pare că în România sunt mai mulţi nesimţiţi decât proşti. Unii, însă, fac parte din ambele categorii.

Foto via Andrei

Foto via Andrei

Nu ştiu şi nu înţeleg cum de s-a ajuns la Mă piş pe el de vot, şi chiar cu mândrie, după cum se vede. Nu înţeleg cum un drept pe care l-am primit odată cu democraţia ajunge să fie terfelit în felul ăsta şi de ce îşi imaginează toţi cei care n-au votat că nepăsarea lor ar putea face vreo diferenţă?

Nepăsarea n-a schimbat nimic, niciodată. A fost, în schimb, o bună bază pentru abuzuri. Tot circul politic de la noi e o consecinţă a nepăsării, iar neprezentarea la vot va fi, mereu, un vot pentru putere. Drept urmare, Maria Grapini se duce să ne reprezinte, pe toţi, în Parlamentul European. Inclusiv, sau mai ales pe cei care n-au votat. Mai puţin pe ăia care, ca şi mine, au ales să aleagă altceva!

Felicitări! Le-aţi arătat voi!

Share:
ţara mea de d'oh!

Mândri că suntem proşti

May 2, 2014 by ruxandra 2 Comments

Plimbarea cu barca trasă de pompieri săvârşită de Ponta acum o săptămână ne-a arătat un premier care nu doar că e lipsit de fler când vine vorba de propria-i imagine, dar mai are şi consultanţi la fel de “inspiraţi” ca el, care îl învaţă să mintă cu tupeu. De exemplu, “Fă, Doina, aveai chef de nişte inundaţii?” era suficient de nasoală şi ca simplă bădărănie, lipsă de consideraţie şi de sapte ani de-acasă, dar ideea de a nega evidenţa, a doua zi, a făcut din Ponta nu doar un bădăran (chestie care, de altfel, nici nu cred că i-ar fi dăunat în faţa electoratului PSD) ci, mai grav, un mincinos. Din nou.

Continue reading
Share:
ţara mea de d'oh!

Criza citostaticelor: încă se semnează condamnări la moarte

January 24, 2013 by ruxandra 2 Comments

Ieri, când m-am suit în taxi, şoferul vorbea la telefon. S-a întreupt cât să-şi ceară scuze şi să audă destinaţia, iar după convorbire s-a scuzat:

– E un prieten, are cancer. Mă întreba dacă pot să mă duc să-l iau de la Fundeni, dar până ajung acolo…
– Săracu’ om, zic.
– Are 39 de ani. Şi trei copii. Şi-o nevastă bugetară. Şi i s-au terminat banii de chimioterapie.
– Păi nu e în spital?
– Acum nu, se duce doar pentru tratament. L-au operat, i-au scos un rinichi, acum trebuie să facă tratament. Dar îi dau formula aia prăpădită, că de altele nu se găsesc, şi chiar şi aşa plăteşte 4500 de lei pe lună! Alea bune costă 15000 pe lună, cică, de unde să aibă?! O să moară, şi o să moară cu zile, pentru că el răspunde la tratament, dar cum nu e destul de puternic, nu e suficient, o să moară.
– A incercat cu hârtii pe la minister, astea?
– A încercat, domnişoară, dar îl tot amână. Nici la pensie nu vor să-l scoată. Aşteaptă toţi să moară, că pentru un mort nu mai trebuie să faci acte!

Continue reading
Share:
domnul Sony & Maxine Jazz, ţara mea de d'oh!

Hai cu pisi în Parlament!

December 12, 2012 by ruxandra 4 Comments

Guest post by Domnul Sony. Adică eu, motanul!

În timpul campaniei – proastă campanie, apropo! – am văzut spotul electoral al unui candidat care se cheamă Mîţu. N-am verificat dacă e ales, fiindcă mie îmi place să rămâin optimist, până la urmă, cât de tare se mai pot scumpi şi grăunţele alea de dietă, dar şi celelalte lucuri care mă privesc direct şi personal, şi anume… cam tot! Nu vreau să ajung pe străzi la vârsta mea!

Mi-a trecut prin minte atunci că candidez şi eu! Da, eu, ce?! Până la urmă am haină de blană, fiţe cât încape, mă gândesc numai la mine, îmi place să fiu mângâiat, scărpinat şi băgat în seamă, consider că mi se cuvine mâncarea cea mai de soi (nu porcăriile alea de dietă pe care mi le dă ea!), sunt blond ca Udrea, somnoros ca Antonescu, tupeist ca Ponta, manipulator ca Felix şi vocal cât trei Becali la un loc!

Continue reading
Share:
ţara mea de d'oh!

Vot

December 9, 2012 by ruxandra 1 Comment

De obicei sunt cât de cât atentă la campaniile electorale, nu ca să mă decid, vorba Cetăţeanului Turmentat, “eu cu cine votez?!” ci aşa, ca să văd ce idei creţe mai au onor strategii autohtoni de campanie. În toamna, asta, însă, aproape că n-am simţit campania, cu excepţia câtorva scrisori şi felicitări de Sărbători aruncate în cutia poştală, şi nişte tineri de la USL care s-au trezit să-mi sune la uşă ca să-mi dea o plasă cu ceva.  Tot ce au avut de spus candidaţii în termeni de adertising politc a fost la fel de incitant ca o femeie gonflabilă spartă: mult fîsssss!

Continue reading
Share:
ţara mea de d'oh!

Raed Arafat, noul ministru al sănătăţii. Păcat!

November 7, 2012 by ruxandra 5 Comments

Începând de astăzi şi, probabil, un pic după alegeri, Raed Arafat este noul ministru al sănătăţii în România, spre marea mea dezamăgire, aş spune, pentru că, odinioară apropiată a ministerului, ştiu sigur că ministrul are, în fapt, destul de puţine pârghii, atâta timp cât legile se schimbă politic iar bani mai mulţi pentru o reformă adevărată nu sunt. Şi, oricum, atâta timp cât românii au motive să fie îngrijoraţi de sănătatea lor (şi au!), sunt mai uşor de manipulat prin promisiuni, iar partea privată a sistemului poate înflori bine-mersi.

Continue reading
Share:
ţara mea de d'oh!

Acest plăcut dialog

July 18, 2012 by ruxandra No Comments

Azi am ascultat cu atenţie declaraţiile lui Jose Manuel Barroso cu privire la România: nu e bine, prieteni, ce se întâmplă la voi, zice oficialul, pentru a însoţi concluziile celui mai recent raport al Comisiei Europene, cel în care am fi luat o notă bună dacă recentele evenimente politice de la noi nu le-ar fi fracturat încrederea celor din UE – şi aia cu greu clădită! Dar n-am luat o notă bună, am luat o notă “de trecere”, şi asta pentru că dacă ne dădeau una mai mică se lăsa cu sancţiuni pe care încă nu vor să le impună.

Mai pe seară, venind dinspre piaţă cu căştile în urechi, am prins la Realitatea FM o conferinţă a preşedintelui interimar de era să dau cu pepenele de pământ de nervi. Tocmai când reuşisem să mă despart un pic de interesul cu care am urmărit mişcările politice din ultima vreme.

Crin părea extrem de relaxat în ceea ce priveşte raportul şi declaraţiile ulterioare de la Bruxelles, mai că n-a declarat că România a fost mângâiată pe cap. Ce-l interesa pe el să spună şi să accentueze e că o să participe activ la campania de dinaintea referendumului ca să vorbească (vezi, Tiţa, eraţi în asentiment, haha!) despre responsabilitatea şi importanţa de a merge la vot.

Foarte bine, de acord, să zicem. Dar nu la mitingul organizat de o formaţiune politică!

Însă nu asta mi-a întors stomacul pe dos ci faptul că interimarul le-a spus jurnaliştilor că abia se terminase nush ce plen sau asa ceva în Cameră, “în timp ce noi purtăm acest plăcut dialog”, replică dată cu zâmbetul pe buze, aproape vesel. Un plăcut dialog, da?

Păi e plăcut, băi, Crin, e plăcut, mama naibii de dialog, dacă vă permiteţi să faceţi aşa ceva: “ni s-a interzis expres realizarea oricăror interviuri cu actori politici relevanţi în timpul campaniei pentru referendum” – pe larg aici şi aici– şi vă permiteţi, asta e problema mea: că vă permiteţi să faceţi absolut orice.

Am scris pe FB ca mi s-a facut greaţă de la acest “plăcut dialog” şi acolo cineva mi-a replicat, ironic, că poate era mai bine cu “ţigancă împuţită”. Nu, nu a fost ok ca Băsescu să-i ia telefonul jurnalistei de la Antena, nu a fost bine că i-a spus aşa (într-o discuţie privată, cu soţia lui, apropo), dar ulterior şi-a cerut scuze. Şi public, şi personal. Antenele şi-au cerut vreodată scuze pentru că l-au porcăit pe preşedintele suspendat în fel şi chip, în toţi anii ăştia? Nu, dar simplul fapt că au avut libertatea s-o facă, fix cum le-a venit la gură, spune destul în opoziţie cu cenzura impusă acum la TVR, de exemplu (la Antene nu e nevoie de cenzura, ei prestează corespunzător în continuare).

Ăştia care-s acum la putere nu-şi vor cere scuze niciodată pentru aroganţă ori pentru cezură, nu-şi vor cere scuze pentru că Ponta e doctor în copiat sau pentru circul cu “sinuciderea” lui Năstase, nu-şi vor cere scuze pentru nimic din ceea ce au făcut şi vor continua să facă.

Dincolo de Băsescu, sper că, după 29 iulie, Crin să fie nevoit să-şi respecte promisiunea şi să se retragă din viaţa politică. Dacă îmi mai trebuia vreun motiv pentru care să votez NU, acest “plăcut dialog” mi l-a oferit.

Share:
ţara mea de d'oh!

Un mesaj pentru dl Crin Antonescu

January 19, 2012 by ruxandra 7 Comments

Într-un discurs care, vorba lui Cristi, ar fi avut nevoie de şcolarizare, Crin Antonescu a spus, azi, la mitingul de la Arcul de Triumf din Bucureşti, că “suntem aici şi în numele celor de acasă”.

Eram acasă în timpul acestei declaraţii a domniei sale, aşa că profit de faptul că (încă) am unde să mă exprim şi (încă) pot să fac asta liber pentru a face o clarificare în ceea ce mă priveşte: domnul Antonescu nu s-a aflat şi nu se află nicăieri în numele meu.

Mulţumesc.

Acum mă scuzaţi, mă duc să iau un Emetiral. Sau un Emetostop, ce-oi găsi prin casă.

Share:
Page 2 of 3«123»

Publicate recent

  • Hamlet la Craiova: A fi sau a nu fi în sală? Asta e întrebarea!
  • Shakespeare + tehnologie = LOVE
  • Furtuna lui Bob Wilson a cucerit Craiova
  • Faceți exerciții de admirație!
  • Chestiunea ”Man or bear?”
  • FILM: Michel Gondry – Cartea cu soluții
  • Astra Film 2023: O bucurie de festival!

Categories

  • Barbatii. Ghid de buzunar
  • Cântece şi încântări
  • Carte
  • concurs
  • De suflet
  • De-ale fetelor
  • Dileme
  • Din casă
  • dinRomania
  • domnul Sony & Maxine Jazz
  • evenimente
  • Filme
  • FITS
  • Foto
  • ganduri printre randuri
  • Interviuri
  • Necategorizate
  • Obiceiuri sănătoase
  • Online stuff
  • PR sau piar
  • ţara mea de d'oh!
  • Teatru
  • texte de tot râsu'

Ză claud

bloggeri blogging blogosfera bucurii campanii comedy cluj comunicare concert concerte concurs copii dans domnul sony eveniment evenimente farmec Festival festivalul international de teatru de la sibiu festivaluri film filme FITS ganduri printre randuri ideo ideis interviu interviuri lectii de fericire marta usurelu muzica obiceiuri sanatoase pisici politică povesti PR premii promo relatii publice revista biz romania Sibiu social media teatru TIFF umor vodafone
©2020 Ruxandra Predescu