October 17

MeToo: femeile au avut curaj. Acum e rândul bărbaților.

Azi am citit zeci de statusuri cu #metoo, și asta e doar ce mi-a arătat Mark cu algoritmul lui. În realitate cred că sunt zeci de mii în .ro și milioane în lume. Am citit poveștile prietenelor mele – virtuale sau nu – și, mai spre final de zi, când s-a mai ostoit ritmul treburilor, cumva, nu știu clar de unde a venit, dar am plâns.
Continue reading


August 2

Festivalurile încotro?

Am fost recent la o conferință despre festivalurile de muzică – East European Music Conference. S-a întâmplat la Sibiu, cumva legat de Artmania, ambele evenimente având acelaşi organizator.
M-au interesat câteva dintre subiectele trecute în agendă, unele mai mult, altele mai puțin – partea de legal, de exemplu, unde prefer sa las specialiştii sa-şi facă treaba, fiindcă-s genul care admite – șoc și groază! – că n-are cum să le știe pe toate.

Continue reading


July 26

În locul de joacă: tutun ba, alcool da!

Trec destul de des prin părculețul din spatele blocului în care stau, că mi-e în drum spre ai mei și spre metrou. Nu e mare, câteva leagăne și puțin spațiu verde, niște iarbă, o bară de bătut covoare și niște aparate de făcut sport pe care nu prea le folosește nimeni.  Un părculeț clasic, cum se găsesc prin spatele blocurilor în multe orașe.
Sunt și copii, desigur, mai mari sau mai mici, cam toți de vârstă scolară, c-o mamă sau o bunică, inevitabil. Se joacă, se aleargă, se biciclesc, d-astea. Continue reading


May 26

De ce nu vă enervați?!

Ieri, la ora când ar fi fost copii în clase, tavanul holului unei școli s-a prăbușit. Copii nu prea erau în școală pentru că e Săptămâna Altfel, dar patru fetițe se aflau într-una din clasele de pe etajul respectiv. Nu mi-e prea clar de ce și cine le supraveghea, o să aflăm, probabil.
Cert e că toată întâmplarea ar fi putut să aibă urmări catastrofale și e doar un noroc imens că tragedia a trecut pe lângă. Milimetric.
Continue reading


March 16

Beauty and the Coalist

Eu zic despre mine că-s un om destul de tolerant, și m-am mai și îmblânzit de-a lungul anilor. Mă rog, ca s-o zic pe aia dreaptă, am învățat să-mi pese mai puțin despre una și alta, să judec mai puțin pe unii și alții. Sau, naiba știe, să prioritizez nițel #firstworldsproblems. Am devenit, însă, din ce în ce mai puțin tolerantă cu ipocrizia. De la antifumat și parandărăturile industriei pharma, la CSR gone mad, și, în episodul de azi, Coaliția pentru familie.

Care, după ce se screme să schimbe definiția familiei după mintea lor îngustă, are acum o problemă și cu un film de animație, Beauty and the Beast, care are, da, asumat de Disney, o scenă întrucâtva gay-friendly.
Continue reading


January 26

Brandurile și responsabilitatea socială: bullshit sau bullseye?

Una din schimbările în bine remarcate anul trecut la frumoasa industrie de comunicare autohtonă a fost creșterea calității proiectelor de CSR, atât în formă cât și în fond, și, mai ales, în felul în care au fost aliniate la valorile declarate ale brandurilor cu pricina. Știți voi, damblaua mea cu firul roșu și ”practice what you preach”.
Deocamdată nu sunt multe companii care au muncit vizibil la aspectul ăsta, și, pentru că printre ele se află și unele cu care am lucrat, fie ca blogger, fie ca PR, nici n-o să dau nume. Pentru scopul acestui text e oricum suficient să admit(em) că se fac progrese în direcția asta.

De asemenea, entități respectabile care se ocupă cu studii de profil, Nielsen, Harvard sau Cone (captură) de exemplu, remarcă tendința consumatorului de a ține cont de eforturile de CSR pe care le fac brandurile. E pe bune, și tendința e în creștere:
Continue reading


January 4

Discursul

Imediat după învestire, în fata Guvernului. Opresc dubele microbuzele cu noul Guvern (desigur!). Primul care penetrează ușile duble ale Palatului Victoria e un bărbat cu mustață. Strigă scurt, peste umăr, dar fără să privească în urmă: După mine!
Intră în sala de ședinte, se trântește pe scaunul din capul mesei.
– Sorinele, puștiu’, adă tu niște zaibăr d-ăla bunu’, să ciocnim.
Continue reading


December 6

Singura soluție

Am citit analize și opinii despre alegerile care bat la ușă cât să-mi ajungă până la următorul scrutin! A fost o campanie anostă, pe de-o parte pentru că după locale și un an de tehnocrați s-au mai golit visteriile partidelor, pe de-o parte pentru că avem consultanți politici slabi (da, bă, sunteți niște dame de campanie care înghițiți ce primiți de la client – a se vedea clipul Alinuței cu plodul – și cam atât), și pe de altă parte pentru că poți să intoxici votanții neinformați doar cât să nu-i enervezi, totuși, sinucigaș, pe ăia care te detestă deja, că o pățești ca la prezidențiale!

Și, da, nu prea avem de unde alege. Dar…
Continue reading


October 4

Protestele din Polonia – de ce să ne pese?

Ieri, în Polonia, mii de femei (și câțiva bărbați) au ieșit în stradă împotriva propunerii legislative care ar interzice orice fel de întrerupere de sarcină, indiferent dacă sarcina este rezultatul unui viol sau pune în pericol viața mamei ori a copilului.
Pedepsele propuse, închisoare până la cinci ani, vizează și femeile care fac întreruperea de sarcină, dar și medicii implicați. Mai mult, pe la colțuri, a fost reluată și o discuție mai veche despre interzicerea mijloacelor contraceptive.
Totuși, contextul e mai larg. Și cred că ar trebui să-l cunoaștem, ca să știm de ce să ne ferim. Da, aici, în România.
Continue reading