Într-un studiu realizat de Fundaţia Soros se arată că jumătate din adolescenţii români cred că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu, în ciuda faptului că s-au născut DUPĂ ce vremurile cu pricina erau apuse şi că habar n-au cum era, de fapt, pe vremea lui Ceauşescu, altfel decât de prin filme sau de la părinţi şi bunici.

Sigur, pe vremea copilăriei comuniste cred că ne distram dacă nu mai bine, măcar mai autentic, dar de aici şi până la “era mai bine atunci” e o distanţă periculoasă pe care tinerii de azi o parcurg cu infinit mai multă dăruire decât în cazul materiei de studiu pentru Bac!

Nu am citit studiul (nu e pe site-ul Fundaţiei) dar cred că motivele acestei dubioase nostalgii sunt legate cumva de siguranţa unui job, a unei locuinţe, de siguranţa faptului că e acolo cineva care-ţi asigură o pâine şi un acoperiş. Dar ce gust are pâinea şi ce preţ are acoperişul?! Păi… să vedem!

Cei prea tineri să ştie dar destul de ignoranţi ca să regrete nişte vremuri pe care nu le-au trăit ar trebui să ştie că înainte de ’89 aveam program zilnic la TV două ore jumate, una cu Telejurnalul în care tovarăşu’ şi tovarăşa erau preaslăviţi iar planul era preadepăşit, şi o alta cu diverse alte emisiuni… controlate la sânge. Desene animate vedeam de două ori pe săptămână, sâmbăta şi duminica, vreo 10 minute, şi nu erau mereu unele de care auzisem. Duminica mai aveam parte de vreo jumătate de oră de serial pentru copii. Şi cam atât.

Nici vorbă de net, MTV sau mp3-uri, casetele erau la mare căutare şi multe aveau pe ele muzică înregistrată la radio, dimineaţa, între 8 si 9, când se transmitea un program muzical, dar care, în ultimii ani, nu prea mai avea, nici ăla, muzică străină. Evadam în lectură, ce-i drept, dar, dacă apariţia lui Harry Potter ar fi prins România în comunism, nu cred că la noi ar fi apărut. Nici asta, nici multe alte cărţi sau reviste precum Bravo ori Cosmopolitan. Noi aveam Cutezătorii şi Luminiţa, pionieri şi utecişti!

A, că tot veni vorba de pionieri şi utecişti, aceştia erau trimişi să defileze pe la toate sinistroşeniile de preamărire a vremurilor bune pe care le trăia poporul, în costume ridicole, ţinuţi ore întregi în soare, fără mâncare, uneori chiar şi fără apă. Şi făceau muncă patriotică, adică, da, pe câmpii şi pe livezi la cules diverse, şi aveau plan economic, adică aduceau de acasă borcane, sticle, hârtie şi fier vechi.

Nu existau telefoane mobile, îţi sunai părinţii din tabără de la telefoanele cu fisă, asta în cazul bun în care nu erau blocate. Excursii afară? Sigur că da. Cel mult în Bulgaria. Blugi? Nu, sau doar pe sub mână. Haine de firmă? Nu! Pentru elasicele colorate de prins părul am stat la o super coadă… însă numai după Revoluţie, că înainte nu exista aşa ceva la noi, aveam numai “biluţe” pentru prins părul. Şi, la şcoală, obligatoriu, cordeluţă.

Nu existau cluburi, terase aveau doar câteva cofetării şi cam orice era bun de mâncare fie nu se găsea, fie se dădea pe sub mână. Coadă la lactate, cu sticle şi borcane la schimb, pe care le păstram ca pe nişte sfinte moaşte, coadă la smântână – asta se dădea separat, în alimentara, coadă la carne, chiar şi la puii doar un pic mai mari decât pumnul, faimoşii Petreuşi, ulei şi zahăr doar pe cartelă – şi nu mă refer la ulei de măsline ci la unul din… ce-o fi fost el?!, vărsat. Cafea? Da. Nechezol. Stăteam la coadă până şi la vată, asta când venea la farmacie, că nu era tot timpul, şi, când era, se dădea cu porţia. Tot aşa cum porţie era la curent electric, apă caldă sau benzină.

Şi asta era doar realitatea de zi cu zi, traiul, coşul zilnic. Să vorbesc despre teama de a spune un banc sau despre teama de a asculta anumite posturi de radio ar fi muuuult, cu mult peste înţelegerea adolescenţilor de azi. Sau a părinţilor lor, cei cărora le pute democraţia, aşa şchioapă, şleampătă şi strâmbă cum e ea în România, dar le miros bine vremurile în care tot ce aveam era siguranţa că a doua zi o să fie la fel de rău!

Cum, frate? Cum sa regrete cineva comunismul?! Toţi nostalgicii ăştia ar merita să trăiască o vreme în condiţiile de atunci, ca într-o tabără de reeducare!

surse foto 1, 2, 3

Share: