Nu prea ştiam ce-s ăia bloggeri prin 2006, când m-am apucat eu de scris, şi nici acum cred că ideea mea nu se suprapune peste mulţi din cei care îşi pun în piept titulatura cu pricina, însă asta e altă poveste! În 2008, cred, când încă eram pseudo(ano)nima Ilinca Dima pe blogspot şi începusem să aflu şi eu că bloggerii români, unii dintre ei, în orice caz, se întâlnesc, se distrează, se cunosc, m-am dus la un eveniment anunţat cu surle şi trâmbiţe, un karaoke pentru bloggeri în Coyote Cafe! Nu-i cunoştem decât pe foarte puţini după nume, iar personal doar pe cei care aveau legătură cu presa ori PR-ul. În rest…
Nu i-am cunoscut nici atunci, m-am rezumat la a bea ceva si a mă amuza urmărindu-i cum îşi încearcă vocile, mai cu talent sau doar cu talente. Şi-apoi, ce era să scriu pe Name Tag?! Ilinca? Nu eram eu! Ruxandra? Nu era blogger. Dar aşa am realizat că wow!, uite că sunt destui, şi se cunosc, şi ce lume mişto pare lumea asta!
Acum, după aproape trei ani activi în lumea asta, răman la aceeaşi părere, că e o lume mişto populată cu ceva oameni de ispravă. Poate mai nuanţat, că, deh, nu-i pădure fără uscături, dar sunt unii care mi-s aşa, dragi, alţii pe care îi apreciez doar, alţii care-mi plac mai mult ca oameni decât la bloggeri, şi tot aşa, sertare şi setăraşe.
Duminică, pe 9 decembrie, pe la 7 seara, după o pauză de câţiva ani, c-a avut Costin nişte treabă, Blog’n’Roll, evenimentul de care ziceam la început, se repetă şi abia aştept să merg, fiindcă acum am ce să scriu pe Name Tag, ba chiar am să revăd o mulţime de oameni simpatici, mai noi şi mai puţin noi în lumea asta blogosferică. Vor participa şi nişte trupe, Voltaj, Mandinga, Ruby, iar seara e powered by CAT MUSIC. O să iasă mişto!
***
Tot la capitolul bloggeri cu veleităţi artistice, trecem pe domnul Groparu care s-a preocupat de filmul Usturoi (website blog facebook twitter) în aşa manieră încât a gătat scenariul, parteneriatele, filmările şi ceva mai mult de jumătate din montaj. Mă, nu daţi din cap “Da, bine!”, că văd şi vă zic că e greşit. Uitaţi, de exemplu, un teaser la film:
şi pe al doilea:
Mie îmi plac mult. Bine, ajută că ştiu şi povestea, dar oricum, ziceţi şi voi! Au ritm, au umor, au This is Sparta, au de toate! Ba şi nişte bloggeri actori, că e un proiect independent şi, deci, cu buget mic, prin urmare cu ajutor de la pretini după cum se vede mai jos în textul şutit de la Groparu! :D
Filmul a fost turnat în lunile mai şi iunie în Sălaj şi în Cluj-Napoca, este o comedie românească autentică, proaspătă şi originală fără scene lungi la masă, fără cadre moarte, fără comunism şi (din păcate pentru unii) fără nuditate. Echipa de filmare a fost compusă din Lucian Alexandrescu de la E-motions films, Ionuţ Turda de la IT Media Studio, Chris Nemeş, Mircea Groza, Mihai Pripon şi, cu voia dumneavoastră, producător şi scenarist Groparu punct ro. În film joacă Elena Ivanca, Ileana Negru, Jon Selesi, alături de câţiva bloggeri (TVDeCe, Gaben, Hădean, Mişu Călian şi Vlad Kookool) şi muzicanţi, dansatori ori mafioţi (Daniela Stoica, Nicu Covaci, Nicu Varga, Istvan Kanalas), iar starurile incontestabile rămân Sebastian Topan şi Darius Stoica, doi copii extraordinari – aşa cum urmează să vedeţi.
Pentru a face un film romanesc de succes nu ai nevoie de foarte multe, il poate face oricine isi permite sau are pile la CNC si poate fi finantat din bani publici.
1. Vrei sa faci bani cu el. In acest caz trebuie sa fie musai o comedie destinata pulimii.
2. Te axezi pe mizerie, coruptie, saracie, tigani.
Vremurile comediilor destepte cu Toma Caragiu, Ilarion Ciobanu, Dem Radulescu samd au apus. Acum, de cand s-a umplut de critici ca porcul de basini, nu mai sunt gustate comediile decente sau dramele fara mizerii si saracie. Acum lumea vrea sa vada tigani.
Cultura mea cinematografica este mai mare decat a multor altora, gustul poate e diferit
M-am saturat de filmele cu tigani, mizerie etc. filmul romanesc poate mult mai mult. A demonstrat asta in decadele de comunism si poate demonstra si in continuare.
mie imi plac comediile decente si dramele fara mizerii. dar mi’a placut si pisica alba, pisica neagra. ce’are?!
Usturoi nu e un film despre mizerie, e un film despre doi copii care viseaza sa se faca actori.
Nu am mai trecut de mult pe la groparu, de pe vremea cand pregateau filmul. Ocazional, cand mi-a mai atras atentia cate un titlu, l-am vizitat pe ascuns.
Cand si unde putem vedea filmul?