A fost odată ca niciodată un povestitor român pe care îl chema Ion Creangă. Atât de talentat încât, deşi n-avea blog, amintirile, poveştile şi povestirile sale au rămas cititite şi peste ani, mulţi ani, mai bine de un secol. Ba chiar unul dintre basmele sale, Harap-Alb, a devenit obiect de studiu pentru şcolarii din România, că poate s-o prinde ceva de ei. Ei, aş! Basmul, fie el şi cult, sau poate mai ales ăla cult, nu prinde la tineretul studios al ţării. O fi cult, da’ e la fel de cool pe cât ni s-ar părea acum Florin Piersic în colanţi! Exact!
Florin Piersic în chip de Harap-Alb
Ştiţi povestea cu Spînul, Binele şi Răul, personajele fantastice umanizate, Sfânta Dumincă şi alte detalii din astea cu care nu voi să vă plictisesc, mai ales că ar trebui să vă mai amintiţi câte ceva de prin şcoală. E o poveste frumoasă, care a încântat generaţii întregi!
Ei bine, la 136 de ani după ce Creangă a scris basmul de care vorbim, o bancă, nu de lemn, ci comercială, propune un spot pentru nush ce credit cu personajul Harap-Alb. Care avea nevoie de bani (!) s-o impresioneze pe fata lui Roş Împărat, “o farmazoană cumplită”, după cum spune basmul. Şi s-a dus săracul băiat la Ochilă, care e o babă cu dioptrii mari şi care l-a refuzat, apoi s-a dus la Setilă, care e un tip băutor de bere, care, de asemenea l-a refuzat, şi, în fine, s-a dus la banca şi, cu numai trei acte, a făcut-o fericită pe fata lui Roş Împărat – o gospodină cu jachetică dungată şi fundiţă, care face papanaşi.
Adică i-a luat o masă şi o canapea!
Eu pricep cum vine treaba cu finalurile fericite şi poveştile schimbate dar chiar să strici bunătate de basm ca să faci o reclamă tâmpită nu mi se pare o opţiune bună! Nu de alta, dar se uită şi copiii la televizor şi, parcă văd, la următorul extemporal vor scrie să Ochilă şi Setilă erau nişte ticăloşi care n-au vrut să-l ajute pe eroul nostru şi că, în loc de cele trei smicele, acesta avea nevoie de trei acte pentru un credit!
Şi, apropo, cum o fi fost gândită strategia aia care promovează acelaşi produs cu o trimitere penibilă la întrepicioarele lui Sharon Stone, urmată de campania cu eroul lui Creangă?!
Sau poate au început cu o Povestea Poveştilor a lui Creangă însă, neştiind, cum s-o spună pe sleau, au ales varianta Basic Instinct?!
ruxi, relax, din pacate, copiii nu mai prea stiu cine-i si cu cine sau pentru cine s-a batut Harap Alb, ci mai degraba, unde tre’ sa faca mami credit sa-i cumpere ultima tableta sau ultimul telefon :(
asta nu e un motiv sa strici basmul. ce urmeaza? alba ca zapada face credit ca sa cumpere vila pentru pitici? cenusareasa vrea un pantofar mai mare? scufita rosie are nevoie de o arma pentru lup?!
si cum se pupa piciorul peste picior cu basmul, ha? :)
Io cred că tocmai existenţa acestui post la tine pe blog spune că ceva succes are Harap Alb Măria Sa. Ştii tu, publicitate negativă nu există.
p.s. Eu nu sunt fan Creangă şi nici Sharon Stone :P
ba eu cred ca exista. si intocmai precum merg mai mult daca trebuie, dar nu cumpar de la catena, din pricina reclamelor lor, tot asa si cu BCR. si mai am exemple. am scris odata ca, dincolo de produs ori serviciu, mie trebuie sa’mi placa si cum comunica si ce valori comunica.
de’aia am renuntat si la nokia, dupa 12 ani de fidelitate. pur si simplu mi se pare ca nu mai avem suficiente valori comune :)
ca nuca-n perete, deh!