Aţi fost vreodată la un eveniment artistic în care voi, spectatorii, să fiţi aplaudaţi, să vi se mulţumească pentru că existaţi, pentru că vă place ce vedeţi, pentru că sunteţi acolo? Nici eu. Până aseară.
E acea vreme din an în care se întâmplă Ideo Ides, Festivalul Naţional de Teatru Tânăr de la Alexandria, aflat la cea de a opta ediţie. Sunt a treia oară aici şi tot a treia oară la festivitatea lor de deschidere, un spectacol în sine, cu atât de multe emoţii bune, şi pe scenă şi în sală, încât toată treaba devine greu de descris în cuvinte care să aibă puterea de a transmite aceste emoţii la fel de intens ca atunci când le trăieşti.
De altfel, acum doi ani, când am ajuns prima dată la Alexandria, evenimentul cu pricina a debutat cu o expresie faimoasă care a înspăimântat şi încă înspăimântă (sper!) elevi din toată ţara: Scoateţi o foaie de hârtie! Am scos, toată lumea a scos, şi după aia ne-am bătut, o sală de spectatori şi organizatorii de pe scenă, cu cocoloaşe de hârtie. A fost atât de multă energie, şi atât de distractivă toată povestea, încât mi-a părut rău că programul nu mi-a permis decât acea unică seară la ediţia 2011.
Anul ăsta mă întrebam ce vor mai inventa pentru momentul festiv de deschidere Ideo Ideis, şi am aflat destul de repede, până am intrat în sala Casei de Cultură din Alexandria. Pe un culoar format din stinghii de lemn vopsite în toate culorile, ca un tunel de flori, pe care trebuia să-l parcurgem pentru a intra în sală, staff-ul, juniorii şi voluntarii de la Ideo Ideis ne aşteptau cu aplauze. Ne-au aplaudat. Ei pe noi!, pentru a sublinia ideea de bază pe care festivalul o transmite în acest an: E despre tine.
E despre tine!
Credit foto: Vlad Cătană | Ideo Ideis 2013
Şi ne-au făcut să ne simţim infinit speciali. Până să termin de parcurs culoarul ăla de aplauze mi-au dat lacrimile, fiindcă toată pasiunea şi tot efortul pe care îl pun cei care fac Ideo Ides să se întâmple sunt copleşitoare! Când şi când, unii rupeau rândurile ca să se îmbrăţişeze cu prietenii făcuţi acum un an. Şi am aplaudat şi noi. Merită toate aplauzele!
Ideo Ideis a început aseară cu emoţii. Şi ştiu că aşa o să fie fiecare zi, fiecare moment petrecut aici. Special, de neuitat.
Să se ridice cortina! Sunt pregătită. Ba chiar ştiu că aşteptările mele vor fi depăşite.
Ideo Ideis e pe Facebook, web şi pe #ideoideis. Şi acum, să ne ridicăm în picioare! Se cântă imnul Festivalului:
Mi s-a facut mie pielea de gaina, really :)
Si, Georgiana, toata lumea stie ca eu nu’s taman usor de impresionat. Dar a fost neasteptat, coplesitor. As putea sa plec acasa deja: increderea intr’o lume mai buna a fost deja restabilita. Se intampla sa stiu, insa, ca si ce urmeaza e minunat! :)
ce frumos. citesc si ma minunez… am trait 18 ani in Alexandria, si mi-as fi dorit din suflet sa fie un teatru in oras. Era un mare eveniment cand se juca o piesa de teatru pe scena Casei de Cultura.
Felicitari celor care au avut ideea sa organizeze acest festival acolo. Felicitari si pentru faptul ca festivalul a ajuns la a opta editie.
La cat mai multe :)