Ieri am trăit unul dintre cele mai frumoase și mai intense momente dintre cele petrecute vreodată la FITS. Și au fost multe asemenea, să știți!
Totul s-a întâmplat la finele spectacolului de teatru coregrafic, Imagine All the People, pus în scenă la Opera Națională din Iași de către Gigi Căciuleanu. Spectacolul a fost foarte frumos, mi-a plăcut mult, mergeți să-l vedeți dacă aveți ocazia, dar nu despre asta vreau să vorbesc, ci despre ce a fost după.
La aplauze, așa cum era și firesc, a urcat pe scenă și Gigi Căciuleanu. A făcut câteva reverențe alături de dansactorii lui, cum îi place să spună, apoi a pășit în mijlocul scenei, singur, și a făcut câteva mișcări și Pasărea măiastră imaginată de Miriam Răducanu.
Foto: Mihaela Marin | FITS 2015
Și de parcă asta n-ar fi fost, oricum, un bonus extrem de special la spectacol, după acest moment, Gigi Căciuleanu a cerut să se facă liniște în sală, apoi ne-a invitat pe toți să facem un exercițiu coregrafic. Pe toți cei din sală!
Să ne înălțăm mâinile deasupra capului pentru energia bună, să le ducem la piept, apoi către cei din jur, și apoi să duce ușurel, cu mâinile, energia înapoi spre pământ. O dată, de două ori, apoi din nou, pe muzica lui John Lennon. Nu știu câte locuri are Sala Sindicatelor din Sibiu, dar erau, cu siguranță, sute de mâini ridicate aseară acolo. Și cea mai frumoasă energie.
Foto: Mihaela Marin | FITS 2015
Mie mi-au dat lacrimile, atât era de frumos și de calm si de cald și de… toți.
You may say I’m a dreammer…
***
Aș fi scris textul ăsta, exact așa, și fără să se potrivească pe vreuna dintre valorile UniCredit, partenerul alături de care vă aduc Jurnalul festivalier printre rânduri. Întâmplător, sau nu, însă, ilustrează două dintre acestea: încredere și reciprocitate. 
… But I’m not the only one.
Aseară, la FITS, am fost câteva sute.
Leave a Comment