???După cum la scenografie nu mă tem să mă las pe mâna lui Buhagiar, tot așa la fotografie nu mă tem să mă las pe mâna lui Bulboacă, fiindcă respectă ce se întâmplă pe scenă??? – Radu Afrim.
Nu știu alții cum sunt, dar eu, dacă aș fi fotograf de teatru și unul dintre cei mai importanți regizori de la noi ar spune asta despre mine, în fața prietenilor și a presei, la chiar vernisajul expoziției mele, m-aș super emoționa!
Și chiar așa a început Radu Afrim discuția despre fotografie de teatru și importanța acesteia în teatrul de imagine, invitat, alături de Dragoș Buhagiar, la vernisajul expoziției FOTOPASIUNE PENTRU TEATRU, ieri, pe terasa de la Continenta Forum.
Bulboacă, pentru mine, și în general, fotografii, e un fel de oglindă a muncii noastre. Bulboacă e un om care circulă, e viu, și mă uit la fotografiile lui și uneori îmi zic ???Uite ce prostii am făcut!??? sau, dimpotrivă, ???Ia uite ce chestie grozavă!???.
E bine că avem ochiul ăsta, uneori salvator, pentru că vezi niște unghiuri pe care nu le observi niciodată din sală. E frumos ca cineva să-ți redescopere spațiul creat, să-ți continue creația. Chiar dacă spectatorii nu apucă să vadă imaginile alea, în expoziții ca asta le pot surprinde, a completat și Dragoș Buhagiar, unul dintre cei mai buni și mai premiați scenografi de la noi.
S-au spus mai multe, a spus și Adi câteva lucruri, dar aș vrea să le las, pentru jurnalul de azi, doar pe astea două. Fiindcă mi se pare că Adi (a cărui zi de naștere e azi, apropo) a muncit și muncește foarte mult, și merită laudele astea.
Într-o viitoare poveste festivalieră vă mai spun fragmente din discuția despre imagine în teatru și teatru de imagine, dar nu azi. Azi e doar despre bucuria unui tânăr care și-a urmat pasiunea și care, iată, e apreciat.
Și, un pic, despre bucuria mea de a fi putut să ajut la existența acestei expoziții și a evenimentului de ieri, alături de echipa de la UniCredit Țiriac Bank.
V-am spus că în fiecare zi încerc să surprind aici, la FITS, câte o valoare pe care banca o are. Azi, mi se pare potrivit să aleg profesionalismul. Fiindcă pasiunea nedublată de muncă, sfârșește ca un hobby și… atât!
Apropo! Pentru mai multe fotografii decât postez eu, și pentru alte mici relatări festivaliere, intrați și aici, apoi click cu încredere pe tab-ul FITS 2014!
Leave a Comment